Linkuri accesibilitate

Cum se poate implica civic diaspora în campania pentru alegerile din februarie 2019


Imagine generică.

Interviul cu două din organizatoarele reuniunii diasporei, Maria Camelia Vasilov şi Elena Drăgălin.

Comunitatea „Adoptă un Vot” - o platformă de automobilizare a diasporei moldovene – a organizat sâmbătă la Chişinău o reuniune, un offline la care au participat reprezentanți ai Diasporei, precum şi ai societăţii civile din Republica Moldova. E a treia reuniune de acest fel, după alte două organizate anul trecut. De această dată s-a discutat despre cum se poate implica civic diaspora în campania pentru parlamentarele din februarie 2019. Participanţii au adoptat o rezoluţie în care condamnă invalidarea alegerilor locale pentru Primăria Chișinău și justiția selectivă din R. Moldova. Ei cer, între altele, anularea sistemului electoral mixt şi demisia membrilor CEC care au respins inițiativa civică pentru organizarea referendumului legislativ privind anularea sistemului mixt de vot. Detalii în interviul cu două dintre organizatoarele reuniunii diasporei, Maria Camelia Vasilov şi Elena Drăgălin.

Europa Liberă: În rezoluția pe care ați adoptat-o cereți anularea sistemului mixt și revenirea la sistemul proporțional de vot sau introducerea turului doi în circumscripțiile uninominale. Doamna Drăgălin, credeți că mai puteți influența guvernarea să revadă legislația electorală din moment ce spicherul Andrian Candu spunea recent că sistemul mixt e un fapt împlinit?

Elena Drăgălin: „Eu cred că mai este timp şi mai putem schimba sistemul electoral pentru că este avizul Comisiei de la Veneţia, s-au expus partenerii externi. Populația este foarte nemulțumită de adoptarea sistemului mixt. Diaspora este nemulţumită. Deci guvernarea ar trebui să ţină cont de atmosfera care s-a creat în jurul acestui sistem mixt ce defavorizează diaspora. Ne taie voturile în jumătate. El defavorizează nu doar diaspora ci şi cetăţenii din ţară. Ei nu vor mai fi reprezentaţi aşa cum erau cu sistemul vechi. Sunt optimistă că până în februarie se mai poate schimba ceva.”

Europa Liberă: Doamna Vasilov, se știe deja că în baza noului sistem mixt, al cărui anulare o cereți, prevede crearea în diaspora a trei circumscripții electorale. Intenționați să înaintați candidaţi comuni, agreaţi printr-un consens cam greu de imaginat din moment ce o circumscripție include toate statele din UE, alta e în Canada si SUA, și a treia cuprinde Rusia și spațiul CSI? Deci veţi merge cu canditaţi comuni sau cum vede diaspora participarea sa îîn circumscripţiile din străinătate?

Maria Camelia Vasilov: „Da, sigur ne dorim să ajungem la situaţia în care putem înainta un candidat agreat de mai multă lume. Liderii cunoscuţi în diaspora, oamenii care deja fac treabă bună în diaspora noi îi cunoaștem şi ei sunt cunoscuţi de multă lume. Problema e alta. Nu e problema că vor apărea prea mulţi oameni şi vom fi extraordinar de divizaţi. Problema esenţială pentru diaspora e înregistrarea candidaţilor. Dacă aţi urmărit în regulamentul electoral care sunt datele limită pentru cei foarte mulţi paşi care trebuie făcuţi pentru a avea un candidat înregistrat şi gata de campanie, aceşti paşi trebuie făcuţi în perioada sărbătorilor de iarnă şi necesită ca acel candidat să fie de foarte multe ori în Moldova, aici acasă, să depună documentele la Chişinău. Îi rămâne la sfârşit doar trei săptămâni, nu mai mult, de campanie propriu-zisă în care trebuie să fie în afara Moldovei. Doar atunci poate să facă campanie. E o situaţie foarte strictă din punct de vedere al timpului şi al energiei. După cum aţi spus e un spaţiu foarte larg, o singură circumscripție a diasporei din UE. Or noi ne imaginăm că oricine dintre potenţialii candidaţi care va reuşi într-un final să fie înregistrat în cursă va avea doar foarte puţin timp la dispoziţie să acopere acest spaţiu şi într-adevăr să-şi întâlnească potențialii votanţi.”

Europa Liberă: Doamna Drăgălin, mai e şi o problemă legată de finanţare aici, nu?

Elena Drăgălin: „Da, pe lângă faptul că diaspora ar avea doar trei candidaţi la 138 de mii de alegători care au votat la alegerile prezidențiale. Sunt foarte puţini trei candidaţi pentru un număr atât de mare de alegători. dacă vorbim de numărul general, nu doar cei care au votat, o treime dintre alegătorii R. Moldova sunt peste hotare. mai este şi problema că nu vor putea candidaţii din diaspora să-şi finanţeze propria campanie. Mai mult ca atât nu vor putea nici alegătorii din diaspora să-şi finanţeze candidaţii lor. Şi atunci mă întreb care e rostul acestor candidaţi, dacă finanţarea trebuie căutată în R. Moldova. Pe cine vor reprezenta aceşti candidaţi? Pe diaspora care nu îi poate finanţa şi căreia nu trebuie să-i dea socoteala sau pe finanțatorii din R. Moldova care le vor pune la dispoziţie mijloacele? Este o absurditate. De asta şi insistăm pe retragerea acestui sistem mixt, pentru că el este un non-sens din punct de vedere juridic, dar şi din punct de vedere social. Oamenii nu pot fi reprezentați. Noi nu vom fi reprezentaţi de candidaţii noştri. Vor fi nişte candidaţi care trebuie să fie sponsorizați din R. Moldova. E absurd şi acest sistem trebuie retras.”

Europa Liberă: Doamna Drăgălin, mai cereți în rezoluție să fie aprobat un proiect de lege elaborat de diaspora şi înregistrat de un partid de opoziţie în Parlament. Proiect care prevede ca cetăţenii să poată vota în străinătate şi cu alte acte decât paşaportul, organizarea alegerilor în două zile consecutive, dar şi dreptul cetăţenilor din diasporă să finanţeze campaniile electorale sau candidaţii electorali. Doamna Drăgălin, de ce credeți că acest proiect care spuneți că ar facilita participarea diasporei la scrutinul viitor, este tratat însă cu reticenţă de partidele de la guvernare?

Elena Drăgălin: „Încă nu ştim cu este tratat acest proiect. În urma alegerilor prezidenţiale s-au făcut foarte multe întâlniri ale Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu diaspora. Pe parcursul a doi ani aproape diaspora a avenit cu foarte multe sugestii de înbunătăţire, nu de schimbare a sistemului electoral, dar de îmbunătățire a vechiului sistem proporțional. Toate aceste sugestii au fost colectate şi s-au regăsit în acest proiect de lege numărul 217 care acum este în parlament. Sperăm că va fi analizat şi aprobat până la alegeri.”

Europa Liberă: Doamna Vasilov, tematica offline-ul de sâmbătă a fost implicarea civică a diasporei în campania electorală pentru parlamentare. Ce soluţii aţi identificat până acum? Cum la modul practic se va implica diaspora în campania electorală?

Maria Camelia Vasilov: „În primul rând noi vom continua să suţinem proiectul de lece cu numărul 217. Vom participa desigur la protestul de pe 26 august. Vom participa, în general, fiecare în felul nostru, într-o campanie de protest permanent împotriva diminuării sau mai bine spus anulării a unei largi părţi a dreptului nostru electoral. De asemenea ne propunem ca mai aproape de alegeri să găsim o formă de implicare informațională. Noi simţim că ceea de ce are nevoie cetățeanul atât din diaspora, cât şi de acasă este de un flux continuu de informaţie adevărată şi de informaţie care îl poate ajuta să găsească sensul în acest sistem care precum corect spunea doamna Drăgălin e un sistem de non-sens.”

Europa Liberă: Doamna Drăgălin, o altă solicitare din rezoluție e adresată partidelor pro-europene din opoziție. Le cereţi să formeze un bloc electoral comun în alegeri. Citind acest punct mi-am amintit de anii 2009-2010 când diaspora cerea unitatea partidelor ce constituiau atunci coaliția de guvernare declarat pro-europeană. Parte din acea coaliție e și acum la guvernare și Dvs. o criticați. Nu vi se pare riscant totuși să sprijiniți din nou anumite formațiuni politice moldovene?

Elena Drăgălin: „Nu mi se pare riscant pentru că, să nu vorbesc din numele diasporei, eu trebuie să votez pentru cineva, pentru un partid politic. Prefer să votez pentru o coaliţie, decât pentru un singur partid care este în minoritate şi nu ar avea poate şanse să ajungă în Parlament. De asta milităm pentru o coaliţie. Dezamăgiri vor fi şi cu noua coaliţie şi pe tot parcursul vieţii. Niciodată guvernarea nu este perfectă. Dar vrem o guvernare care să nu fie coruptă, vrem o guvernare care să nu ne închidă gura atunci când mergem la Congresul Diasporei din simplul motiv că presimt că am avea pretenţii şi am vorbi politic. Vrem o guvernare care ar asculta şi ar ţine cont de drepturile noastre, drepturile diasporei care constituie o treime din alegătorii R. Moldova. Nu mă înspăimântă faptul că uite s-au făcut greşeli în trecut. Politica este politica. Guvernanții trebuie criticaţi. Indiferent de faptul cine va învinge la alegeri, dacă şi ar fi opoziţie, vom sta cu ochii pe ei şi îi vom critica pentru greşelile pe care le vor face. Dar sperăm că nu o să mai avem la guvernare oameni care fură, care sunt iresponsabili, care au adus justiţia la inexistenţă, practic nu avem justiţie în R. Moldova. sperăm la o coaliţie care să nu creeze două realităţi în R. Moldova: una pe care o descrie guvernul şi alta realitatea pe care o vezi când mergi prin sate, prin republică şi vorbeşti cu oamenii.”

Europa Liberă: Doamna Vasilov aţi menţionat că sprijiniţi acțiunea de protest din 26 august. Credeți că acest protest mai poate influența lucrurile, poate produce schimbări?

Maria Camelia Vasilov: „Tocmai de asta am început prin a spune că suntem optimişti în privinţa ideii totuşi de a schimba sistemul mixt. sperăm că acest protest va fi un imbold şi un semnal celor aflaţi la guvernare şi mai ales un semnal către membrii parlamentului care ar trebui să realizeze că atunci când susţin sistemul mixt şi regulamentul electoral în forma în care este, ei de fapt nu reprezintă voinţa majorităţii, nici pe departe, nici din ţară, nici de peste hotare. Noi la protest vom veni în varianta cetățenească, vom fi alături de alte organizaţii, asociaţii, alături de alţi oameni simpli doar vin în calitatea lor de cetăţean să îşi exprime nemulțumirea şi să arate în acest fel guvernanților, parlamentul, dar şi partenerilor internaționali ai Moldovei, care din păcate se pare mai mult ascultă de vocea poporului şi mai mult urmăresc pulsul opiniei publice din Moldova decât ai noștri guvernanți. Acești parteneri noi sperăm că vor reacționa, dacă protestul se întâmplă, noi cerem anumite lucruri, ne exprimăm nemulțumirea adâncă şi totuși nimic nu se schimbă, ba din contra continuă pe această cale care duce în prăpastia democrației în R. Moldova.”

Europa Liberă: Ultima întrebare e către doamna Drăgălin. Offline-ul pe care l-aţi organizat cu propriile forţe a avut loc la o zi după Congresul diasporei organizat de guvern? Şi la acel congres s-a discutat despre participarea diasporei în campania electorală. În acest caz nu se produce o divizare, o dezbinare a diasporei când acționați pe platforme diferite?

Elena Drăgălin: „Nu văd cum ar fi o dezbinare. Cu cât mai multe evenimente, grupuri în diaspora care abordează aceleaşi probleme cu atât mai bine. Am fost şi la Congresul diasporei şi la Offline, la Offline sunt unul dintre organizatori. La Congresul diasporei nu am auzit să se fi discutat despre drepturile noastre de a alege şi a fi aleşi. Am văzut mai mult guvernul care s-a lăudat cât de bine este în R. Moldova şi susţinători ai conducerii actuale din diaspora care au povestit despre succesele lor personale. S-a dorit o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu CEC-ul şi reprezentanţi de la Ministerul de externe. Lumea a întrebat despre sistemul electoral. Eu personal am vrut să transmit mesaje din partea diasporei, mesaje pe care le-am primit pe parcursul lunii august. Nu mi s-a permis să le citesc din cauza faptul că cineva a presimțit că voi vorbi politic. Dar am întrebat despre finanţarea candidaților din diaspora şi răspunsul a fost acelaşi că nu vom putea finanţa ş.a.m.d. Nu am văzut Congresul diasporei ca pe un eveniment important de la care aş fi plecat cu ceva nou. Am auzit aceleaşi poveşti ale CEC-ului pe care le auzim de un an şi jumătate. Pe când Offline-ul a fost un eveniment informativ. Au fost specialişti în sisteme electorale, reprezentanţi din ONG-urile din R. Moldova. a fost o discuţie necesară. Seara nu ne puteam despărţi. Am rămas peste program. Tot discutam. Adresam întrebări şi primeam răspunsuri. A fost un eveniment extraordinar. Dar menţionez că eu nu văd o divizare atunci când se organizează mai multe evenimente. Dimpotrivă cred că diaspora se îmbogățește dacă participă la mai multe. De asta am mers şi la Congresul diasporei ca să pot compara, să învăţ ceva de acolo. Din păcate însă la Congres nu am învăţat nimic nou.”

XS
SM
MD
LG