Organizația de tineret a Partidului Platforma DA a programat pentru luni seară proiecția unui film despre „furtul miliardului” în fața sediului din Chișinău al Centrului Național Anticorupție. De ce tocmai acolo?
Organizatorii spun că au ales să proiecteze filmul la sediul CNA pentru că sunt convinși că anume această instituție este obligată și în măsură să stopeze orice furt din banii publici, ceea ce nu a făcut însă atunci când s-a produs frauda bancară de proporții din anul 2014.
Filmul „Jaful secolului” reconstituie episoadele acestei fraude aşa cum au fost descrise în mai multe investigații jurnalistice, ne-a spus Dinu Plîngău, preşedintele organizaţiei de tineret a Platformei DA:
Au trecut deja patru ani şi nu s-a produs nici un progres...
„Este mai curând un colaj din investigaţiile jurnalisticice inclusiv de la JurnalTV şi alte posturi, care sunt făcute publice. Va fi şi cu un pic de umor, plus alte câteva mesaje şi realizări ale jurnaliștilor pe care vrem să le transmitem angajaţilor de la CNA să nu tergiverseze timpul şi să dea nişte răspunsuri. Au trecut deja patru ani şi nu s-a întreprins nici un progres în investigarea furtului bancar. Nu s-au recuperat bani. Iar timpul trece.”
Dinu Plîngău spune că această acţiune se înscrie în seria de manifestaţii organizate în ultima vreme şi care vor continuă până la protestul anunţat pentru 26 august.
El aminteşte că recent PPDA, PAS şi PLDM au protestat şi la sediul BNM împotriva neelucidarii furtului bancar. S-a cerut atunci demisia guvernatorului Sergiu Cioclea, despre care protestatarii au spus că ar fi trebui să contribuie decisiv la aflarea adevărului despre răsunătoarea fraudă, de exemplu, dând publicității integral rapoartele Kroll plătite de BNM, dar că n-o face din complicitate cu guvernarea.
„Este un drept al cetăţenilor de a manifesta, atâta timp cât nu îngrădesc alte drepturi legitime”, aceasta este reacţia CNA pe care am obţinut-o de la ofiţerul de presă al instituţiei, Angela Starinschi, la intenţia tinerilor de la Platforma DA de a proiecta în această seară, în faţa CNA, filmul „Jaful secolului”.
Este un drept al cetăţenilor de a manifesta, atâta timp cât nu îngrădesc alte drepturi legitime...
Proiecția are loc la exact două luni de la publicarea strategiei de recuperare a furtului, de către CNA şi Procuratura Generală. Şefii celor două instituţii anunţau, pe 13 iunie, că au reuşit să investigheze peste 90% din frauda bancară şi că știu deja cine au fost beneficiarii principali, dând de înțeles că investigația s-ar apropia de sfârșit.
Din acea strategie rezultă că oamenii legii au descoperit două grupuri mari de beneficiari: așa-numitul „Grup Gacikevici”, care ar fi operat în 2007-2012, şi „Grupul Filat, Platon, Shor”, care ar fi operat mai târziu, în 2014.
Experţii din start au remarcat incoerența documentului pentru că acesta nu se concentreză doar pe furtul bancar propriu-zis care s-a produs din 2014 şi care a fost investigat în două rapoarte ale companiei Kroll, dar include şi perioada premergătoare acestuia.
Proporţia furtului ar fi fost însă mai mare...
Expertul Veaceslav Negruţă ne spunea anterior, comentând această strategie, că se încearcă recuperarea doar a sumei pe care BNM a scos-o la indicaţia guvernului din rezerva de stat pentru acoperirea găurii produse de furt, adică puţin peste 13 miliarde de lei, transformate ulterior în datorie publică. Proporţia furtului ar fi fost însă mai mare, susţine Negruţă. După părerea sa, recuperările se vor face, cel mai probabil, inclusiv din ce s-a furat mai devreme pe timpul grupului Gacichevici:
„Se pun într-o oală mai multe lucruri care, zic, sunt diferite decât acest furt al miliardului. Sunt creări de percepţie şi încercări de calmare a neliniștii care există pe drept în societate pentru că contribuabilii au de plătit 25 de ani înainte această datorie publică. Din nou, vă spun că această strategie este parcă focusată strict pentru a stinge sau a acoperi această sumă de 13,3 de miliarde, care ţine de datoria de stat, nu şi investigarea propriu-zisă a evenimentelor care au loc în jurul acestui furt al miliardului în perioada 2012-2014 şi care a fost investigat de Kroll.”
Experţii au mai remarcat şi lipsa din document a oricărei preocupări pentru investigarea comportamentului autorităţilor, despre care s-a afirmat că ar fi admis, ba chiar pregătit prin numeroase decizii, furtul bancar din 2014.
Datele Băncii Naţionale arată că singurele sume recuperate până acum din furtul bancar provin din procesul de lichidare a celor trei bănci fraudate, fiind vorba despre aproape 500 de milioane de lei.
Între timp, guvernarea democrată a adoptat un controversat pachet de legi fiscale care prevede, între altele, legalizarea bunurilor și capitalurilor nedeclarate şi o amnistie fiscală. Pachetul de reforme a fost aspru criticat de Statele Unite, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Ambasada americană la Chișinău a spus că reforma „legitimează furtul și corupția”. Iar opoziția pro-europeană crede că reforma va permite legalizarea veniturilor obținute de autorii fraudei bancare din 2014.
