Linkuri accesibilitate

Temerile României după întâlnirea Trump-Putin


Pregătiri pentru ceremonia de inaugurare a scutului antirachetă de la Deveselu, 12 mai 2016

Summit-ul americano-rus de la Helsinki, care a atins și problema controlului înarmărilor, a fost urmărit cu atenție în România, țară care găzduiește elementele unui scut antirachetă american puternic contestat de ruși.

Oficialii români au evitat să analizeze întâlnirea dintre președintele american și cel rus. Foștii miniștri de externe și experții au vorbit însă pe larg despre discuția celor doi. Astfel, de exemplu, Mircea Geoană face o paralelă ipotetică pentru a explica ce s-a întâmplat ieri la Helsinki între Donald Trump și Vladimir Putin. „Să spunem că un președinte al Românei s-ar întâlni cu cel al Rusiei, acuzat de SRI, Parchetul General, Ministerul Justiției și serviciul de spionaj că ar fi intervenit în alegerile prezidențiale ale țării. Și că ar spune că pune la fel de multă bază în ce-i spune președintele rus ca și în dovezile prezentate de propriile instituții de forță”, a spus Geoană. Cum s-ar numi un astfel de gest, se întreabă fostul șef al diplomației române, care mai adaugă că nici nu vrea să se gândească la ce-au mai vorbit cei doi vreme de două ore.

Ștefan Popescu, fost secretar de stat la ministerul de externe, scrie un articol intitulat „Trump-Putin, întâlnire cu parfum de Ialta”, cu trimitere la înțelegerea din februarie 1945, făcută în Crimeea de Franklin Roosvelt, din partea Statelor Unite, Iosif Stalin din partea sovieticilor și Winston Churchill, premierul britanic, unde cei trei și-au împărțit sferele de influență, care au dus la rămânerea statelor est-europene în lagărul socialist patronat de URSS. Fostul diplomat observă că întâlnirea de la Helsinki a scos în evidență dorința lui Putin și a lui Trump „de a se înțelege direct, fără a trece prin formate multilaterale”. Altfel spus, președintele american și cel rus ar prefera să rezolve marile probleme ale lumii sau măcar pe cele ale Europei între ei doi, semn că Washingtonul pune Rusia pe picior de egalitate cu Statele Unite.

Cristian Unteanu face o observație similară atunci când spune că întâlnirea Trump-Putin ar putea anunța o nouă ordine mondială, sugerând că există pericolul luării unor decizii importante în doi. România se teme de astfel de soluții, în urma cărora ar putea fi din nou abandonată, deși are cel mai solid aranjament de securitate din întreaga sa istorie.

La întrebarea în ce fel ar putea fi afectată România, după întâlnirea de la Helsinki, Dan Dungaciu, șeful Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, de pe lângă Academia Română, presupune că cei doi lideri au vorbit și despre scutul antirachetă montat de americani în sudul României, dar deocamdată inactiv. Reprezentantul Academiei Române susține că presupunerea lui e plauzibilă, fiindcă Vladimir Putin a menționat intenția de a prelungi tratatul Start, încheiat în 2010, și care a expirat în luna februarie. „Soarta scutului nu mai poate fi schimbată” a subliniat fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, argumentând că scutul se află deja sub umbrela NATO, iar deciziile referitoare la această armă defensivă sofisticată pot fi luate doar de Alianța Nord Atlantică.

XS
SM
MD
LG