Linkuri accesibilitate

Alexandru Bordian: „Mă întreb care e diferenţa dintre antisemiții de atunci şi homofobii de acum”


Un interviu cu istoricul, autor al romanului „Casa Inglezi” pe tema pogromului anti-evreiesc de la Chișinău din 1903.

La Chişinău va fi lansat azi romanul „Casa Inglezi” care reconstituie atmosfera vicioasă din ajunul pogromului ce a avut loc la Chişinău în 1903. Despre acest eveniment tragic reflectat într-o ficţiune discutăm peste câteva minute cu autorul romanului, istoricul Alexandru Bordian.

Interviul dimiineții: cu scriitorul Alexandru Bordian
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:53 0:00
Link direct

Alexandru Bordian: „Starea de alertă din mine e luată din acest oraş. Eu cumva o port cu mine permanent. Am o agitaţie. Cred că e un plod al Chişinăului. Am căutat un eveniment care cumva s-ar sincroniza cu

Mă întreb care e diferenţa dintre antisemiții de atunci şi homofobii de acum...

anomaliile mele şi am găsit pogromul. Încă din anii studenției mă urmărește tema pogromului din 1903. Şi acum mă întreb care e diferenţa dintre antisemiții de atunci şi homofobii de acum care ies la proteste, aruncă cu pietre în oamenii comunităţii LGBT.”

Europa Liberă: Adică nu s-a schimbat deloc situaţia?

Alexandru Bordian: „Dacă priveşti atent, observi că ei ies tot cu bâte uneori, cu icoane, au cruci, îşi fac semnul crucii, sunt la fel de agresivi şi sunt oameni în fond necultivați care au de a face mai mult cu necunoașterea şi cu neiubirea.”

Europa Liberă: De ce aţi preferat să vă apropiați de această temă printr-un text de ficțiune şi nu printr-un articol de istorie, de pildă?

Alexandru Bordian: „Ficţiunea cumva potenţează limbajul de a aduce un subiect în faţa oamenilor. De multe ori citesc articole ale zișilor pseudo-istorici din Moldova care apar în presă. Chiar, bunăoară, am găsit nişte experţi în pogrom cu duiumul şi dacă verifici mai atent, găseşti că sunt şi plagiatori. Ei nu verifică de obicei sursele, le copiază fără a le verifica. Am găsit un articol care vorbea despre pogromul din 1903, dar şi despre un pogrom din 1907. De fapt, în realitate, în 1907 în Chişinău nu a avut loc nici un pogrom. Puteţi să găsiţi astfel de articole şi speculează foarte mult pe tema asta istoricii, chiar dacă nu forează subiectul dat.

Deşi la noi există anumite preconcepţii, nişte stereotirpuri prosteşti că cei care creează ficţiune inventează balade. De multe ori romancierii sondează şi mai mult într-un subiect şi îl aduc într-un mod mult mai lejer societăţii. Societatea consumă mai uşor o ficţiune bine documentată decât un document istoric sau o monografie.”

Europa Liberă: Ce ar afla un tânăr, citind romanul Dvs., despre pogromul evreilor diferit de ce a auzit în liceu sau universitate?

Alexandru Bordian: „În primul rând, ar afla că există aşa eveniment, pentru că în şcoală nu se vorbeşte despre el. Eu la lecţiile de istorie nu am aflat

Eu la lecţiile de istorie nu am aflat despre pogrom, decât la facultate, dar şi acolo foarte puţin se discută...

despre pogrom, decât la facultate, dar şi acolo foarte puţin se discută şi se analizează acest eveniment. El e în treacăt cumva abordat. La facultăţile de istorie din Moldova există foarte mulţi istorici cu convingeri naţionaliste. Eu îi critic foarte mult pe istoricii care îl justifică pe Antonescu în cazul măcelului evreilor şi al acţiunilor sale politice ca ceva necesar. Ei apelează la literatură ca cea a lui Gheorghe Buzatu care îl eroizează pe Antonescu. Nu sunt de acord şi criminalii de război trebuie să aibă un alt loc în istorie şi în imaginea societăţii.”

Europa Liberă: De obicei, atunci când se vorbeşte despre acest eveniment tragic sunt găsiţi tot felul de vinovaţi. Romanul Dvs., un text de ficţiune, oferă un răspuns la întrebare cine este vinovatul?

Alexandru Bordian: „Vinovaţi sunt toţi, şi autorităţile, şi oamenii simpli, clar că nu aş putea spune că victimele. Găsisem un articol în care cineva era

Vinovaţi sunt toţi, şi autorităţile, şi oamenii simpli...

foarte impresionat de faptul că jumătate de Chişinău era evreiesc şi nu au putut face nimic ca să stopeze un măcel care era format dintr-o gloată de câteva sute de oameni, aproape o mie sau două de oameni. Nu e chiar mult în comparație cu câteva zeci de mii de evrei într-un întreg oraş.”

La o expoziție memorială a Pogromului din 1903
La o expoziție memorială a Pogromului din 1903

Europa Liberă: Din romanul Dvs. eu, ca cititor, am înţeles că cei care au organizat pogromul şi care au atacat evreii au atacat în special evreii mai sărăci, pe când cei prosperi erau cumva menajați. E adevărat acest lucru?

Alexandru Bordian: „Este foarte adevărat pentru că erau fricoşi, s-au temut de porţile de bronz ale celor bogaţi. Au ştiut că vor fi fugăriţi cu dulăii şi i-ar aştepta mari necazuri. Pe lângă faptul că sunt nişte răpitori, prădători, mai sunt ticăloşi şi fricoşi pentru că deseori cruzimea este dominată de un soi de frică, de îndoială. Această gloată la început aştepta să fie oprită de jandarmi, de soldaţi, dar au aşteptat câteva ore şi au înţeles că nimeni nu-i opreşte, nu-i stopează şi au purces încetișor în mahalale chiuind, urlând şi jefuind, omorând.”

Europa Liberă: E de presupus că romanul va avea o mare priză în rândul minorității evreiești din Moldova? Aveți deja niște ecouri?

Alexandru Bordian: „Nu am nici un ecou din partea comunităţii evreieşti. Recent m-am întâlnit cu un domn din această comunitate şi doar am discutat. Lui i-a fost curios să afle despre maniera în care am abordat subiectul în ficţiune. Lumea e sceptică de faptul că tu tratezi un subiect atât de complex prin prisma unui roman şi dacă mai bagi acolo elemente inventate, cumva pun la îndoială toate lucrurile acestea. Eu nu cred aşa. Eu consider că omul este mai sensibilizat şi devine mai empatic datorită ficţiunilor, a cărţilor beletristice. ”

Europa Liberă: Dar cum a fost primit acest roman de mediul literar din R. Moldova?

Alexandru Bordian: „Habar nu am, pentru că lumea nu a citit încă romanul. Recent l-am lansat la Bucureşti, acum jumătate de lună. Azi urmează să-l lansez la Chişinău alături de câţiva scriitori cunoscuţi în Chişinău, în Moldova.”

Europa Liberă: Înainte de a scrie acest roman aţi consultat mai multe documente şi mărturii legate de această epocă. Aţi găsit ceva curios sau mai puţin cunoscut?

Alexandru Bordian: „Am consultat memoriile guvernatorilor ruşi veniţi aici. Pentru ei era cumva o pedeapsă. Curios e faptul că ei permanent apreciau că sunt trimişi din Petersburg aici la Chişinău ca pe o pedeapsă, ca pe un surghiun. Chiar dacă aveau funcții administrative bine plătite ei o lua ca pe o pedeapsă, la fel ca şi Puşkin. Cel mai curios fapt şi care m-a îngrozit a fost că am găsit recent, după ce am publicat romanul, într-un ziar în limba franceză, că printre pogromiști a fost şi unul cu familia Bordian. Asta m-a întristat un pic şi m-a derutat.”

Europa Liberă: Sperăm că nu sunteţi rude.

Alexandru Bordian: „Să sperăm că da, dar chiar dacă sunt rudă, înseamnă că încerc cumva să recompensez asta.”

Europa Liberă: Aţi spus că există atitudini sceptice pe marginea acestei teme în general, Dvs. ce perspectivă aţi adoptat ca autor şi ca narator ca să păstraţi o atitudine echilibrată şi corectă în raport cu minoritatea evreiască care deseori este discriminată inclusiv sau mai cu seamă în R. Moldova?

Alexandru Bordian: „Atunci când am scris despre pogrom nu am încercat să acordez o voce a naratorului care cumva ar sensibiliza cititorul. Nu am încercat să chem, să fac apel la milă, îndurare. Am scris cu o răceală pe care am deprins-o de la alţi autori ca Faulkner, Llosa, Korolenko, cel care a scrie o notă, o povestire despre acest pogrom. El a fost destul de rece faţă de victime, dar şi faţă de pogromiști. M-am gândit că e cumva avantajoasă această poziţionare pentru că faci politică dacă treci într-o tabăra sau alta. Rolul unui scriitor e probabil să fie rece în faţa ambelor tabere. Am păstrat o echidistanță şi o răceală. Fiecare cititor îşi trage concluziile sale.”

Europa Liberă: Mai spunea cineva că perspectiva aceasta a naratorului calm pune mai mult în evidenţă drama. Cea mai mare parte a romanului o constituie atmosfera care prefăţează pogromul. Este pentru că v-au interesat cu precădere motivele care au generat acest eveniment tragic?

Alexandru Bordian: „Vorbeam recent cu un scriitor de la noi care îmi spunea că atmosfera şi prologul dinainte de eveniment e mai important decât evenimentul în sine pentru a înţelege mai bine ce stă la baza acestui dezastru, acestui eveniment care a băgat Chişinăul în gura întregii lumi. Eu am avut mai mult un interes pentru protagoniștii acestui pogrom, cei care au stat în spatele complotului.

M-a preocupat mult figura lui Pavel Kruşevan, la mine în roman apare sub

În prezent avem o poftă şi mai mare de a consuma ştiri false decât cărţi...

numele Platon. Am citit cărţile scrise de el, am cercetat preocupările lui şi ce l-a marcat să facă asta, să apeleze la nişte fake news-uri, la nişte ştiri false. Că totul e legat în cazul pogromului de nişte ştiri false. Vorbeam la început despre faptul că nimic nu s-a schimbat. În prezent avem o poftă şi mai mare de a consuma ştiri false decât cărţi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG