Linkuri accesibilitate

Ruslan Sințov: „Instituțiile cu responsabilitate anticorupție nu-și exercită eficient lucrul în combaterea ei”


Interviul dimineții cu directorul Centrului de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS.

Un studiu sociologic realizat la comanda PNUD privind efectele Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru 2017-2020 arată că nu prea există motive de sărbătorire. Corupția în Republica Moldova nu pare să se fi diminuat, ba dimpotrivă, potrivit percepției oamenilor, pare mai degrabă să crească, și tactic, și strategic. O convorbire la această temă cu sociologul Ruslan Sințov, directorul Centrului de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, centrul care a realizat acest studiu.

Interviul dimineții: cu Ruslan Sințov (Centrul Civis)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:03 0:00
Link direct

Europa Liberă: Centrul CIVIS a realizat trei sondaje naționale în rândul populației în general, al agenților economic și al angajaților din sectorul public, sondaje ce au stat la baza unui studiu de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, studiu prezentat ieri. A trecut un an de la adoptarea acestei strategii. Așa cum sunt percepute lucrurile de populație, de agenți economici și agenți publici, ce se poate constata? Fenomenul corupției este spre diminuare, starea de lucruri este pe cale de îmbunătățire sau se bate pasul pe loc, dacă nu chiar mai rău?

Ruslan Sințov: „Însăși studiul este unul de tip baseline, adică să stabilească care este situația de facto la începutul adoptării strategiei pentru ca ulterior el se va repeta în decursul implementării strategiei până în 2020, anume pentru a vedea dacă este vreun progres, regres sau se bate pasul pe loc în implementarea strategiei. Cel puțin la moment, imaginea arată că instituțiile cu o responsabilitate anticorupție nu-și exercită eficient lucrul în lupta împotriva corupției și nici încrederea populației în aceste instituții nu este una bună, să-i spunem așa, mai mult moderată sau tentă mai negativă.”

Europa Liberă: Care sunt pentru Dvs. cele mai surprinzătoare concluzii ale acestui studiu?

Ruslan Sințov: „Să spunem că nu sunt chiar atât de surprinzătoare, fiindcă chiar sunt comparabile unele întrebări cu privire la nivelul de încredere în instituțiile publice cu alte studii desfășurate în paralel. Un lucru surprinzător ar fi că corupției nu este o problemă cea mai importantă, de exemplu, pentru activitatea businessului, a mediului de afaceri. Fiind întrebați care sunt barierele principale, corupția se plasează pe al doilea loc. Pe primele locuri vedem taxele excesive și controalele excesive din partea autorităților publice.”

Europa Liberă: Deci există și pericole percepute ca mai mari în mediul businessului…

Ruslan Sințov: „Da.”

Europa Liberă: Evaluările s-au făcut pe o scară de la 1 la 10, treapta1 însemnând cel mai rău. Ce arată media generală? Ce situație descrie? Vorbind de impactul Strategiei. În general, traducând pe înțelesul tuturor din textul adoptat de Parlament, pe final s-ar putea spune că Strategia a avut impactul, efectul necesar dacă la capăt, adică în 2020 starea de lucruri s-ar îmbunătăți cu 40-60 la sută față de ce era la început, adică în 2017...

Ruslan Sințov: „Acum nu putem vorbi despre un impact, fiindcă strategia doar a început să fie implementată. Studiul anume a măsurat situația la moment, pentru ca la finalul perioadei de implementare a actualei strategii să

Notele acordate atât de populație, cât și agenți economici pentru nivelul de respectare a drepturilor omului, de implementare a legilor și de echidistanță a legilor față de cetățeni sunt foarte proaste...

se vadă dacă va fi un impact pozitiv sau negativ. Referindu-ne la mediile evaluărilor populației, putem spune că la moment situația este destul de proastă. Dacă vorbim de aceeași notă de la 1 la 10, atunci notele acordate atât de populație, cât și agenți economici pentru nivelul de respectare a drepturilor omului, de implementare a legilor și de echidistanță a legilor față de cetățeni sunt foarte proaste, fiind situate sub valoarea cinci.”

Europa Liberă: Ce instituții sunt asociate cel mai mult cu corupția?

Ruslan Sințov: „Pentru populație, instituțiile care se asociază cel mai mult cu corupția sunt instituțiile medicale, instituțiile de învățământ, instanțele de judecată și serviciile vamale. Pentru agenții economici, mai mult se asociază cu aceleași servicii fiscale, serviciul vamal și alte agenții care apelează spre obținerea anumitor licențe sau autorizații de activitate.”

Europa Liberă: Există diferențe dintre modul care percepe populația în general sau oamenii de afaceri, agenții publici, o realitate sau alta?

Ruslan Sințov: „Am putea spune că cea mai proastă percepție revine totuși din partea populației, a oamenilor de rând. Ei se simt cei mai puțin protejați din punctul de vedere al respectării drepturilor lor și al implementării legilor. Oamenii de afaceri se simt un pic mai protejați, să spunem așa, acordând note mai mari. Notele cele mai bune sunt acordate din partea agenților publici. Dar chiar și din partea lor, corupția este percepută ca o problemă foarte gravă în Republica Moldova la moment.”

Europa Liberă: Unele date ale studiului te conduc la senzația că această corupție parcă ar crește de la sine în grădină fără ajutorul nimănui... Adică aproape toată lumea se plânge de răul corupției, în timp ce doar fiecare al doilea, se pare, consideră actul de corupție inacceptabil... Nu vedeți o contradicție?

Ruslan Sințov: „La prima vedere, poate ar fi aici o contradicție, fiindcă în această ecuație totuși un rol important îl au atât cei care acceptă să ofere mită, cât și cei care acceptă să o primească. Plus că oamenii de obicei recurg la dare de mită fie din cauză că le este dificil să-și rezolve problemele sau sistemul pus la cale în așa fel ca omul să fie nevoit să recurgă la acest lucru, fie din considerentul că vor să-și rezolve problemele mai ușor. Chiar și oamenii de rând recunosc că printre cauzele principale ale corupției nu sunt doar salariile mici din cadrul sistemului public, cât și mentalitatea oamenilor, agenților economici de a oferi mită.”

Europa Liberă: Și bineînțeles lipsa de consecințe și pedepse pentru actele de corupție.

Ruslan Sințov: „Da, aceasta ar fi până la urmă principala cauză a faptul că corupția persistă la așa un nivel înalt în Republica Moldova, anume lipsa sancțiunilor. Nu atât a sancțiunilor prin pedepsirea prin închisoare, ci prin faptul că averile pe care le agonisesc agenții publici de pe urma corupției nu sunt preluate.”

Europa Liberă: Ați calculat că volumul estimat al mitei, în bani și bunuri, oferite în decursul a 12 luni, a fost de 405 milioane de lei – un buget al municipiului Bălți, ca să comparăm, sau, alt exemplu, două treimi din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională. Înțelegem că această cifră s-a calculat doar în baza datelor oferite de cei care au recunoscut că au dat. Mulți însă nu recunosc. Trebuie să înțelegem că aceste 405 milioane sunt doar o parte și nu cea mai mare a mitei date în 12 luni?

Ruslan Sințov: „Da, aveți dreptate. Mulți în timpul procesului de chestionare au refuzat să confirme plățile neformale sau ofereau răspunsuri evazive. Anume din cauza fricii de a fi depistați la final și pedepsiți.”

Europa Liberă: Este de prevăzut cum politicienii vor spune că, în sondaje, populația are pornirea de a îngroșa culorile, că „dracul nu e atât de negru”, iar performanțele guvernării și în această privință sunt mai mari decât se vaietă respondenții... Chiar credeți că se „îngroașă culorile”, că populația vede mai multă corupție decât este?

Ruslan Sințov: „Nu aș spune, fiindcă depinde… Îngroșările pot veni din partea întrebărilor sensibile, pe când în cazul dat sunt întrebări care au vizat probleme cu care se confruntă populația de zi cu zi și anume conexiunea sau interacțiunea dintre omul de rând, agentul economic cu instituțiile publice. Dacă să facem o altă comparație, fiind întrebați pe de altă parte despre modul în care au interacționat, dacă au apelat la autoritățile publice centrale sau locale, o bună parte din populație și agenți economici au interacționat cu aceste instituții și marea majoritate a lor până la urmă au rămas satisfăcuți de feedback-ul primit din partea instituțiilor publice. Adică, putem să spunem că acolo unde este problemă – este apreciată la nivel real, iar acolo unde oamenii sunt mulțumiți – datele reflectă acest lucru.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG