Statele UE și America au expulzat mai mult de o sută de diplomați ruși. UE și-a retras amabasadorul de la Moscova. E limpede că lumea occidentală a ajuns la capătul răbdării. Ingerințele și tentativele de manipulare rusești s-au înmulțit și au mers prea departe. Contra-măsurile occidentale sînt, în mod clar, justificate. Și decisive? Din păcate, nu. Adevărat, reacția occidentală a calmat, întrucîtva, nervozitatea de acasă. În lumea politică reală și, mai ales, în fața unui stat ca Rusia, efectele sînt considerabil mai mici. Căci, pînă, acum, măsurile de răspuns nu au atins nici unul din punctele sensibile ale Rusiei. Cu sau fără diplomați retrași sau expulzați, afacerile, investițiile, proiectele și inițiativele comune continuă. Pînă la urmă, măsurile diplomatice sînt singurele noutăți. Restul e vechi și neatins. Situația e cu atît mai bizară cu cît nu e nevoie de cercetări speciale pentru a înțelege care și unde sînt punctele nevralgice ale Rusiei.
Evident, dacă e vorba de interese rusești în Occident, primul gînd duce la energie. Mai precis, la rețelele de distribuție Gazprom care transportă gaz rusesc în Vestul Europei. Și mai precis: NS2. Mult discutata conductă North Stream 2 ar urma să treacă pe sub Marea Baltică și să transporte gaz, direct din Rusia, spre Germania, pe o scurtătură care scoate din joc Ucraina și Polonia. Valoarea politică a NS2 e formidabilă. Statele est-europene ar fi lipsite de taxele de tranzit și mult mai vulnerabile la presiunile rusești asupra contractelor de import. Germania și alte state vestice și-ar mări dependența de Rusia și exportul de gaz. Proiectul NS2 a supraviețuit tuturor crizelor, fără cel mai mic semn de revizuire dinspre partea germană. Nici invadarea Ucrainei, nici Crimeea anexată, nici doborîrea avionului MH17, nici furia provocată de cazul Skripal nu au putut clătina proiectul NS2. Și nici planurile strategice asupra necesarului de energie occidental. Importurile de energie rusească, situate, de pildă, la 40% în Germania, vor continua. Variantele nu intră în joc. Sugestiile lansate de Președintele Trump care stă pe un excedent energetic tot mai mare au rămas fără răspuns. Celălalt lucru curios se întîmplă sau, mai curînd, nu se întîmplă în City, cartierul financiar al Londrei. Estimările spun că în jur de 90 de miliarde de lire sterline (peste 100 miliarde euro) sînt spălați anual prin conturi rusești, în City. În plus, depunerile la vedere ale marilor magnați ruși sînt, demult, un fapt notoriu la Londra. La fel, achzițiile exorbitante pe piața imobiliară. Nici în acest caz nu sînt de constatat bariere. Nici un cont rusesc nu a fost închis sau amenințat. Guvernul britanic a anunțat că e pregătit să blocheze achizițiile sau bunurile rusești suspecte, în baza unui așa numit UWO - Decizie asupra valorilor nejustificate. Deocamdată, există doar planul.
Aceeași discreție în fața Cupei Mondiale la fotbal care va începe, peste două luni, în Rusia. Chemările la boicot au fost ignorate sau respinse. Asta, deși Olimpiada de la Sochi s-a încheiat acum 4 ani cu un scandal enorm. Nimeni nu se mai îndoiește, după Sochi, că sportul global de vîrf e folosit de Moscova ca instrument propagandistic de mare capacitate. Mondialele de fotbal sînt, alături de Olimpiada de vară, cea mai importantă competiție sportivă a lumii. Un turneu reușit în Rusia va trimite un mesaj curpinzător de normalitate și va credibiliza Rusia în plină criză a relațiilor cu Occidentul. În tot acest timp, amintita televiziune RT își va vedea de treabă. RT nu va transmite meciurile Cupei Mondiale dar le va analiza, folosind, după obiceiul casei, ce e mai bun în materie de experți. De data asta, Jose Mourinho, celebrul antrenor portughez, trecut pe la Chelsea și Manchester United. Mourinho a semnat un contract cu RT. Nimeni nu știe pentru ce sumă dar e clar că Mourinho nu a semnat din sărăcie. Cupa Mondială va trece, timpul va îngusta memoria sfidărilor rusești care scandalizează acum și aproape totul va continua sau ar putea continua ca pînă acum. Pînă la primul metru cub de gaz refuzat și primul cont bancar închis, nu e de spus nimic altceva.