Linkuri accesibilitate

Austria, Rusia şi cazul „Skripal”


Sebastian Kurz și Vladimir Putin, Kremlin, 28 februarie 2018.

Este cancelarul austriac prizonier al partenerului său naţionalist-autoritar din coaliţia de guvernare?

Austria, Rusia şi cazul „Skripal”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:00 0:00
Link direct

„Avem o poziţie clară faţă de Rusia. Dacă Rusia se face vinovată de ceva, atunci vom găsi cuvinte clare şi vom condamna asta în termeni adecvaţi”. Această declaraţie aparţine cancelarului austriac, Sebastian Kurz, de la Partidul Popular Austriac (ÖVP – Österreichische Volkspartei) şi au fost rostite săptămîna trecută la Bruxelles. Citat de radio-televiziunea austriacă (ORF), Kurz a încercat prin această declaraţie să anuleze criticile în care i s-a reproşat atitudinea indulgentă faţă de Moscova.

Critici la adresa lui Kurz s-au făcut deja auzite după ce a făcut prima sa vizită în străinătate în funcţia de şef al guvernului de la Viena, vizită făcută tocmai la Moscova.

În presa austriacă şi internaţională s-a speculat atunci că tînărul cancelar ar fi prizonierul politic al partidului de coaliţie care guvernează împreună cu Partidului Popular (ÖVP), adică cu Partidul aşa-zis Liberal (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ). Acesta este un partid naţionalist-autoritar care şi-a înnobilat numele cu un atribut, împrumutat din limbajul revoluţionarilor de la 1848, „freiheitlich” – cuvînt care în limba germană actuală este un sinonim, ieşit din uz, pentru „liberal”.

Faptul că acest partid guvernează într-o coaliţie conservator-naţionalistă la Viena a fost perceput ca un nou simptom pentru alunecarea Europei spre naţionalism, populism şi radicalism.

Asta după ce partide similare au reuşit în ultimii ani să-şi mărească baza electorală şi să intre în parlamentele din Franţa, Olanda, Italia, Germania, Ungaria, Polonia sau Slovacia.

De remarcat este faptul că aproape toate aceste partide se bucură de aprecierea Moscovei pentru că sînt eurosceptice, au o doctrină naţionalistă şi dau dovadă de o putinofilie evidentă.

Partidul aşa-zis Liberal (nu al „Libertăţii”, precum e numit deseori în publicistica română, care a preluat denumirea din presa anglo-saxonă, traducînd din engleză denumirea „Freedom Party of Austria”, fără a ţine cont de etimologia germană a cuvîntului „freiheitlich”) are relaţii apropiate cu Moscova.

După ce cazul Skripal a provocat o adevărată reacţie în lanţ, s-a remarcat din nou dependenţa lui Sebastian Kurz de partenerul său de coaliţie.

Faptul că Rusia refuză să contribuie la aflarea adevărului privind atentatul asupra agentului dublu Skripal a sporit suspiciunile că la Moscova se ştie mai mult decît se zice. Aproape toate ţările Uniunii Europene s-au solidarizat cu Marea Britanie şi au expulzat diplomaţi ruşi.

Austria nu s-a alăturat acestor ţări, iar explicaţiile lui Sebastian Kurz pentru această reţinere sună ca un tonomat, declanşat de aşa-zisul Partid Liberal (FPÖ):

„Ne-am decis să nu facem asta pentru că sîntem de părere că e important să menţinem deschise canalele de dialog”.

XS
SM
MD
LG