Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Strășeni, primarul din Feștelița, Nicolae Tudoreanu, și cu profesorul de istorie Sergiu Mandiș.

De îi lipsește bunul simț vieții politice moldovenești?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:51 0:00
Link direct

Unul din filosofii Greciei antice, Platon, spunea că nu se poate construi o societate prosperă și omenoasă fără cinste, cu personaje care legiferează legea junglei. A trăi cinstit este totuna cu a trăi corect și drept. Care ar fi explicația că astăzi vieții politice îi lipsește bunul-simț? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Tot mai mulți moldoveni vorbesc că sunt politicieni care își poartă nesimțirea ca pe o floare la ureche, iar o zicală din popor amintește că nimic altceva nu-i mai scump decât cinstea. Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde. Oamenii cu care am discutat la Strășeni spun că e mai bine să fii sărac și curat, decât bogat și murdar și se întreabă: de ce oare loialitatea, onoarea, buna-credință, omenia multora au dispărut fiind înlocuite de ură, minciună, lașitate și când vor fi puse la mare prețuire onestitatea, corectitudinea și cinstea?

– „Vîsoțki are un cântec despre „pravda i loji” (adevăr și minciună). Foarte frumos cântec.”

Europa Liberă: Cine mai sunt astăzi oameni cinstiți?

– „Off… Ai prim-ministrului Filip; ei îs onești, cinstiți acolo. Fură miliardul, își bat joc de poporul ista. Eu am opt copii, au trecut Prutul și înapoi nu se întorc.”

Europa Liberă: Cine sunt oamenii cinstiți în Moldova?

– „Care lucrează cinstit; sunt, dar nu-s la guvernare, nu-s la conducere. Eu nu pot…”

Europa Liberă: Dar de ce nu sunt la putere?

– „Pentru că cum ajung acolo îi înconjoară minciuna și neadevărul. Un om cinstit, un om onest trebuie să fie exemplar în toate și să aibă bune maniere, nu ca președintele ista al nostru Dodon – apără interesele separatiștilor, susține hoția. El a zis că o să lupte, cu cine luptă? Oamenii cinstiți și onești sunt oameni simpli, dar când ajung acolo, eu nu știu… Iaca, uitați-vă la Țuțu sau la „borsetka” (servieta). Aceștia-s deputați noștri?”

Europa Liberă: Dvs. unde căutați modele – în familie, în stradă, în localitate, în țară? Unde căutați aceste modele?

– „Chiar și în școală, chiar și în biserică, chiar și la poliție, și la structurile de forță adică. Acolo, peste tot locul caut. Ei ce ne socot de proști pe toți? Te adresezi cu o întrebare și te poartă de pe o ușă pe alta. Altădată preoții erau model și nu numai preoții, dar era profesorul, era doctorul, era primarul, erau exemplul satului, fruntea orașului, dar acum nu-s.”

Europa Liberă: Dar în viața Dvs. cine v-a fost model?

– „Părinții. Ei model au fost. Câteodată îmi pun întrebarea, dle reporter, de ce părinții mei nu au zis, nu m-au învățat să fiu bandit, că bandiții trăiesc azi. Dar ei m-au învățat să fiu gospodar, să muncesc, să-mi capăt pâinea în sudoarea frunții…”

Europa Liberă: Cine sunt modele în societatea moldavă astăzi?

– „Hoții! Îi modelul hoților…”

– „Să vă spun drept, eu sunt tânără, dar pentru nimeni n-aș vota. Aș vrea să vină unul străin, dintr-o țară care nu cunoaște pe nimeni, să nu aibă nici cumătru, nici rudă, pe nimeni să nu aibă. Nu vedeți ce se face împrejur? Credeți că eu de bunăvoie am ieșit aici? Doamnă, nu am bani, am doi copii… Cu ce să-i întrețin? Cât se poate, oameni buni?! A rămas să se răscoale oamenii. Dacă au să se răscoale oamenii, oameni buni, nu știu ce o să fie.”

Europa Liberă: Dar de ce sunt mai puțini oameni cinstiți?

– „Fiindcă s-au învățat așa. Dar acela care n-are…”

– „Lăcomia, banul și cumătrismul, unul pe altul se trag, se astupă unul pe altul. Eu înțeleg că nu răspund la întrebarea care trebuie, dar văd, mă dezbat pentru că…”

Europa Liberă: În familia Dvs. cine v-a fost exemplu?

– „Și mama, și tata. Amândoi au muncit, săracii, că mama a venit de la lucru și a murit lucrând. Și tata tot așa. Săracii, de atâta muncă s-au și dus.”

„Ei știu cine-s hoții, dar ei se astupă, fiindcă o mână o spală pe alta și-s corupți.”
„Ei știu cine-s hoții, dar ei se astupă, fiindcă o mână o spală pe alta și-s corupți.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți model pentru urmașii Dvs.?

– „Da, că eu muncesc și asta-i munca mea. Ia uitați-vă cu ce vin. Eu urzică am, mere și găini. Cu ce muncesc, cu aceea îmi fac lucrul meu. Vă spun, plânge inima în mine (plânge). Când copilul meu a vândut un rățoi și a venit unul și i l-a luat și a zis că „adu-mi-l până la mașină și-ți dau banii”. Și îi dă patru lei și se suie în mașină și se duce. Și poliția îl vede și zice că „copilul Dvs. nu are dreptul să vândă”. Dar el n-a ieșit să fure, omule, a ieșit să vândă ca să-și cumpere o carte, un caiet, ce îi trebuie pentru școală. Ei știu cine-s hoții, dar ei se astupă, fiindcă o mână o spală pe alta și-s corupți. Îs corupți toți, de sus, de la Guvern și chiar și aiști care vând iau de aici și vând dincolo. Dar de ce? Că așa a ajuns vremea. A luat de la mine azi un curcan cu 350 de lei, eu l-am vândut că-mi trebuie bani. Și se duce duminica viitoare și-l vinde, că până la Paște o să vedeți ce prețuri o să fie. Asta-i viața, asta-i.”

– „Necaz, suferință și amăgeală între oameni. A rămas Dumnezeu să coboare din cer, să vină jos.”

Europa Liberă: Aici, la Strășeni, căutăm să aflăm păreri despre cum ar fi o Moldovă dacă ar avea mai multe persoane oneste, cu bun-simț, cu demnitate, cu verticalitate?

– „Nu știu ce model ar putea să fie că avem o viață de mizerie, de râsul râsului. Îți vine să plângi când dai să faci mâncare și nu ai ce face. Te uiți că numai macaroane să mănânci. Neujeli (oare chiar) nu se poate face ceva pentru aiști bătrâni? Măcar oleacă să se uite la norod ce are de mâncare, că de îmbrăcat nici nu se mai… (plânge).”

Europa Liberă: Dar dvs. când alegeți politicienii, vă gândiți ca ei să fie cinstiși, onești, cu bun-simț?

– „Îi clar lucru că asta vrem, dar ei se vâră cei răi numai, dar buni de unde să-i iei, că, iacă-tă, toți acei buni au plecat peste hotare.”

„Nu știu dacă mai sunt oameni cinstiți. Ei s-au învățat toți să fure.”
„Nu știu dacă mai sunt oameni cinstiți. Ei s-au învățat toți să fure.”

Europa Liberă: Ia ziceți și Dvs. cine vă servește drept model în societate astăzi?

– „Nu știu, nu știu, că eu mă aflu peste hotare de 15 ani; lucrez la negru, lucrez la stroikă (în construcții) la Moscova.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. contează să existe aceste exemple în societate de oameni cinstiți?

– „Nu știu dacă mai sunt oameni cinstiți. Ei s-au învățat toți să fure. Dacă ne trimit europenii bani, ne dau ajutoare dimprejur și ce credeți că fac cu banii ceia ceea ce trebuie?”

Europa Liberă: Ce înseamnă onestitate, în general?

– „Ceea ce am văzut eu la părinții mei și ce am apucat, așa fac și eu – nu umblu cu minciuni, nu umblu cu furatul.”

Europa Liberă: Pe cine îl considerați om onest?

– „Om cinstit?... Nu pot să vă spun, nici nu știu pe cine.”

Europa Liberă: De ce lumea pierde din onestitate și vorbește mai mult minciună?

– „Fiindcă nu-și dă seama, vorbesc, dar nu se gândesc ce vorbesc.”

Europa Liberă: Vorbim despre onestitate, despre cinste, despre bun-simț la moldoveni. Mai sunt valabile pentru societate?

– „Nu prea, nu prea…”

Europa Liberă: De ce?

– „Totul e legat cu problemele sociale. Dacă ar fi cât de cât o bunăstare economică, oamenii ar fi alții, dar dacă-s probleme de zi de zi și oamenii se schimbă, devin și mai egoiști, și mai răi.”

Europa Liberă: În familia Dvs. cine v-a fost model?

– „Model mi-a fost mama mea, o femeie ideală. Trăiește și astăzi și să fii sănătoasă, pentru hărnicia ei, modestia ei, pentru stilul de a ne educa. Suntem patru copii în familie, patru medici. Nu pot uita momente din viață când ea, lucrând la colhoz, venea acasă chinuită, obosită, după o zi lucrată prin soare, știți, vai și amar de capul ei, intra în ogradă, se așeza pe scări și spunea: „Măi băieți, măi, învățați că tare-i grea sapa! Băieți, învățați pentru voi, ca să vă fie viața altfel – mai bună, mai ușoară”.”

Europa Liberă: Dvs. pentru copiii Dvs., pentru urmașii Dvs. sunteți model?

– „Ei pot să spună, eu nu pot să spun, că nu sunt omul care să mă laud pe mine. Știți, chiar dacă suntem aici la piață, oriunde te întorci, orice ai lua, vrea cu ceva să te amăgească, cu un leu, cu doi, dar vrea să te amăgească și gata. Asta e azi – sărăcie, trufie, lipsă de educație… Îs mai mulți factori. Depinde mult, în primul și în primul rând, de cei de sus. De acolo se încep toate problemele, de sus în jos.”

„Toți promit marea și sarea, munți de aur, dar de facto își fac interesele personale.”
„Toți promit marea și sarea, munți de aur, dar de facto își fac interesele personale.”

Europa Liberă: Dvs., alegătorii, acolo trebuie să-i trimiteți pe cei care pot servi drept modele în societate.

– „Da, sigur, sigur. Știți, e foarte greu, fiindcă toți promit marea și sarea, munți de aur, dar de facto își fac interesele personale.”

Europa Liberă: Și dacă alegătorul știe că minciuna e pusă în capul mesei, de ce îi acordă încredere celui pe care nu-l consideră onest?

– „Oamenii sunt dezinformați, îs manipulați, mai ales la țară sursa de informație e televizorul și acolo îs doar canalele astea care sunt, 4+2. Știm ale cui sunt. Dacă oamenii ar fi informați corect, s-ar schimba multe, dar vedem ce este în Țara Moldovei. Dacă ar avea omul mai multă informație și mai multe puncte de vedere, mai multe păreri, omul ar alege ceva, ar alege grâul de neghină, dar când are o informație unilaterală, neghina rămâne neghină.”

– „Noi trebuie să alegem, nu trebuie să ne dăm la minciună. Nu știu de la ce radio sunteți Dvs…”

Europa Liberă: De la Europa Liberă.

– „Dar noi trebuie să privim nu numai Jurnal TV sau Publika, trebuie să privim toate televiziunile și să facem concluzia.”

Europa Liberă: Vă întreb și pe Dvs.: cine e model?

– „Ca model în ziua de azi pentru mine mai sunt oameni în țara asta – Maia Sandu totuși eu sper că ne va duce undeva mai bun; Năstase…”

Europa Liberă: Dar de la proclamarea independenței încoace ați avut mai multe modele?

– „Am avut ca model, da. Un pic de trădare a fost. Am susținut Partidul Liberal, dar puțin m-a amăgit și mai ales cu trădătorii ăștia de parlamentari care fug dintr-o parte în alta. Adică eu dau votul pentru dânsul și el mă trădează? Cum eu să-l mai cred mâine? Tare multă lume este amăgită care o să meargă la alegeri și tot încolo se duce.”

Europa Liberă: Dar aceștia pe care îi criticați Dvs. se gândesc că sunt blamați pentru faptul că nu sunt onești?

– „Ei nu prea atrag atenție la acestea toate, lasă totul pe alături și speră că totuși o să aibă un fotoliu în Parlament. Asta este boala moldoveanului, dar noi ca stat nu suntem formați încă.”

„întrebările se pun și sunt și răspunsuri, gata făcute, dar de facto în ultimii ani îi numai fals și minciună.”
„întrebările se pun și sunt și răspunsuri, gata făcute, dar de facto în ultimii ani îi numai fals și minciună.”

– „De la ’89 încoace noi încă n-am avut o clasă politică, în afară de primul Parlament când au fost poate cei mai onești oameni, dar după aceea încoace agrarienii, comuniștii ș.a.m.d. au fost niște marionete în mâinile cuiva pentru a-și face interesele personale. Hai să comparăm noi și țările baltice – am ieșit în același timp din aceeași oală, să spunem așa. Și unde sunt ei? Și unde suntem noi? Ei au ajuns că-s oameni civilizați, europeni, noi am ajuns de râsul lumii, ultima țară din Europa după nivelul de trai, după nivelul economic ș.a.m.d. și cu corupție și cu tot ce este în jurul nostru. Iaca unde am ajuns noi în 26 de ani de independență.”

Europa Liberă: Ca alegător, când vine politicianul, Dvs. îi puneți aceste întrebări referitor la morală, la bun-simț?

– „Știți, întrebările se pun și sunt și răspunsuri, gata făcute, dar de facto în ultimii ani îi numai fals și minciună. Toți acei care vor să ajungă sus folosesc orice metodă pentru a ajunge sus – și falsul, și minciuna, și ce vreți, numai să ajungă sus, pe urmă au să uite de acei de jos. E un păcat foarte mare, fiindcă a-ți bate joc de poporul tău acesta-i cel mai mare păcat; cel mai păcat e atunci când îți bați joc de poporul tău.”

Europa Liberă: Un om-model cum trebuie să arate?

– „El trebuie, în primul rând, să fie pildă în toate. Să fie harnic, cinstit, onest, să stimeze lumea, la un sărac să-i dea o copeică acolo, unul cade jos să-l ridice…”

Europa Liberă: Dar într-o societate săracă pot exista modele de oameni cinstiți, onești?

– „Într-o societate săracă sunt, tot mai mulți din săraci îs onești.”

Europa Liberă: Într-un an electoral, pentru Dvs. contează cine ajunge în Parlamentul Republicii Moldova?

– „Desigur că contează. Trebuie oamenii…”

„Noi depindem de sărăcime, depindem de toți care-s necărturari și noi o să ne batem cu capul de pereți mulți ani ca să câștigăm.”
„Noi depindem de sărăcime, depindem de toți care-s necărturari și noi o să ne batem cu capul de pereți mulți ani ca să câștigăm.”

Europa Liberă: Cât de mult țineți cont că trebuie să fie omul onest? Când aruncați buletinul, vă gândiți la onestitatea politicianului?

– „Desigur! Eu și acum retrăiesc, iaca până în toamnă nu-mi găsesc locul. Dar tare mulți oameni îs indiferenți și mulți săraci care-s induși în eroare și pentru un kilogram de zahăr mai ieftin de la Șor sau ceva, ei nu gândesc. Eu le lămuresc așa: „Omul ista o furat, o furat și vă dă și vouă din ceea ce a furat”. Dar ei zic: „Las’ să fure că ne dă și nouă oleacă”. Iaca ce mentalitate au oamenii, dar îi greu de luptat cu aceștia.”

Europa Liberă: Cum se luptă cu nedreptatea?

– „Uitați-vă, noi oameni cinstiți, onești, noi depindem de sărăcime, depindem de toți care-s necărturari și noi o să ne batem cu capul de pereți mulți ani ca să câștigăm. Dă, Doamne, să câștigăm și vreau, dar nu știu.”

Europa Liberă: Vorbim despre onestitate în societatea moldavă. Cine sunt persoanele oneste azi?

– „Onești printre politicieni nu-i niciunul.”

Europa Liberă: De ce nu se pune în prim-plan onestitatea, cinstea, bunul-simț?

– „Cine s-o pună? Țăranii se duc, strigă pe la Parlament, răcnesc, dar lor pe aici a intrat, pe aici a ieșit; lor li-i totuna de societatea noastră ce zice, ei să aibă, dar de noi… am trăit așa, o să mai trăim așa, ei socot.”

Europa Liberă: Cine sunt modele pentru Dvs.? Cine de-a lungul timpului v-a servit drept exemplu?

– „Nu știu. Eu la vot mă duc, votez, că, dacă nu votez eu, votează altul în locul meu, asta noi știm.”

Europa Liberă: Dar Dvs. sunteți model pentru altcineva – pentru vecini, pentru copiii Dvs., pentru neamuri?

– „E și normal că dacă educi copiii cum se cade ei aduc și ei un viitor mai bun, îs onești, pot grăi, nu ca alții – analfabeți.”

Europa Liberă: Dvs. ați fost model pentru cineva? Vă puteți considera model?

– „Îmi vine greu să răspund la așa întrebare, căci noi avem și plusuri și minusuri, dar ne străduim să fim exemplu cu bunele maniere, cu bunele purtări.”

Europa Liberă: Vorbim despre onestitate, despre cinste, despre bun-simț în societatea moldavă.

– „Minciuna îi de serviciu; fățărnicia – cu atât mai mult, dar fudulia, Doamne ferește!”

Europa Liberă: Aveți o lămurire?

– „Nu citește nimeni, n-o citit o carte, dar când îi vorba să-i spui: „Dar tu ai putea să fii în locul președintelui?”, „Da, desigur!”. El cu șapte clase, cu opt clase, în ultim bancă a șezut… Și iată asta-i onestitatea.”

Europa Liberă: În 26 de ani de independență a Republicii Moldova cine v-au servit modele pentru Dvs.?

– „Eu am fost frontist și eu credeam că Roșca…”

„Eu de-amu gata, n-am încredere în nimeni. S-a mântuit!”
„Eu de-amu gata, n-am încredere în nimeni. S-a mântuit!”

Europa Liberă: De ce vă vine greu să găsiți aceste nume de modele?

– „Pentru că așa-i conducerea. Dacă ar fi de sus ca exemplu să iasă în lume ca să discute, să-i ajute, dar așa… când le trebuie, când vin alegerile, atunci vin și „davai (haideți), băieți, că ei vă dau…”.”

Europa Liberă: Dvs. aruncați votul inclusiv pentru că persoana e onestă și cinstită, și corectă?

– „Eu de-amu gata, n-am încredere în nimeni. S-a mântuit!”

– „Eu ascult Europa Liberă seară la seară, dimineața la dimineață. Sunteți bravo!”

Europa Liberă: Într-o societate cum e astăzi Republica Moldova pot să apară aceste persoane despre care să se spună că sunt cinstite, sunt cu gândul la ideea națională, la rezolvarea problemelor statului?

– „Ele sunt, ele sunt!! Eu cred că ele sunt, dar ne-au acaparat alde Plahotniuc, dar cred că Plahotniuc mai rău îi și decât Voronin, și decât Lucinschi, aista, cum se zice la noi, le-a dat chișca la toți.”

Europa Liberă: Cine ar putea să le ia locul celor pe care Dvs. îi numiți că nu sunt nici cinstiți, nici onești, nici patrioți?

– „Mai în scurt așa: trebuie să ne unim cu România! Unica și unica ieșire.”

Europa Liberă: O soluție. Altă soluție?

– „Uniunea Europeană! Dar frica, frica moldoveanului îi la os, el e fricos. Când îi vorba să iasă primul din rând și să iasă cu drapelul, cu cuvântul înainte, el nu, zice „las’ să facă altul”, fiindcă nu este autoeducare. Cum să fie ei onești, dacă învățătorul lor nu-i onest, dacă acasă maică-sa și taică-său se comportă urât?… Cum, de unde?”

Europa Liberă: Cum ar arăta o Republică Moldova cu multă lume onestă, cinstită, cu bun-simț?

– „Ca în Anglia ar arăta. În Anglia lumea zice de o mie și un milion de ori pe zi „sorry”, scuze, „sorry”. Și ei tot timpul pornesc vorba cu „hello, how are you?” (salut, ce mai faci?), „can I see?” (pot să văd?) și „can I take?” (pot să iau?).”

– „Mă bucur ca să fie așa cetățeni cu bune maniere, cu bun-simț, cinstiți, onești. Republica Moldova nu poate exista, pentru că-i un stat artificial, un stat hibrid, un stat mafiot, corupt și de la toamnă o să fie dictatură totală. Dacă deschidem o paranteză și simbolic ne gândim cum ar arăta fără corupți, fără hoți, fără mincinoși, mai ales președintele ista numai minciuni, eu nu știu cum îl țin pe dânsul acolo și cine-l crede, așa ar arăta, dar statul Republica Moldova nu există, nu poate să existe singur, de atâta și se folosesc de momentul de un stat artificial făcut de bolșevici.”

Europa Liberă: Vorbim despre onestitate, bunătate, omenie, bun-simț. Iată despre asta vorbim.

– „Acesta trebuie să fie așa un om ca chiar și după ce pleacă el din viață, cineva să aibă cu ce-l pomeni, să-l pomenească și nepoții la copiii cei care rămân pe fața pământului.”

*

Într-un an electoral se vorbește foarte mult despre reformarea clasei politice, despre apariția unor oameni noi cu o altă viziune, cu un alt suflu, care să aducă în Parlament cinstea, onestitatea și munca în folosul cetățenilor și al țării. Aspectul care interesează este în ce măsură acei pretendenți la fotoliul de deputat se încadrează în portretul de om politic agreat de mai mulți alegători. Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feștelița, localitate din raionul Ștefan Vodă, nu crede că vor veni mulți alții în locul celor care s-au compromis.

Nicolae Tudoreanu
Nicolae Tudoreanu

Nicolae Tudoreanu: „Cam s-a subțiat acest strat de oameni cinstiți din societate și nu este de o zi-două. Acest lucru s-a întâmplat, probabil, în perioada sovietică când s-a cam dat cinstea pe rușine și iată că avem generații de educație în sistemul sovietic unde rușinea și cinstea erau de fapt elemente nu prea la modă, ca să zic așa. Cu cât puteai fi mai șmecher, cu atât mai bine o duceai; cu cât mai bine puteai aplica dublul standard, cel pe care de fapt îl promovează sistemul comunist-sovietic, erai mai în văzul lumii, erai mai gospodar. Aceste elemente, pot spune, s-au cam subțiat.”

Europa Liberă: Dacă ar fi, totuși, niște modele în societate – și aceste modele nu trebuie căutate doar în vârful puterii și în stradă, și în comunitate, și în rândul profesorilor, doctorilor, polițiștilor, țăranilor, preoților –, dacă ar fi aceste modele cât mai multe, cum ar arăta o asemenea Moldovă?

Nicolae Tudoreanu: „Cu siguranță, aceste modele ar trebui să se consolideze. Ele sunt în toate domeniile, ele nu predomină; predomină, de fapt, partea opusă a acestor elite de care Dvs. întrebați și nu știu de ce, dar consolidarea lor nici nu prea se vede, pentru că de multe ori omul corect, cinstit, onest este considerat nebun. Observăm aceste lucruri, pentru că sunt în funcție de primar și când încerci să rezolvi o problemă publică cu cineva din diferite instituții ale statului și nu accepți niște reguli nescrise în aceste relații, ești considerat nebun. De aceea, atâta timp cât în societate aceste lucruri nu se respectă, nu se iau în considerare oamenii care gândesc în felul în care noi ar trebui să construim societatea, atâta timp o să fie așa, pentru că cei care stau într-o parte, nu se dau în frunte oamenii corecți și onești.”

Europa Liberă: Și tot mai mult atunci se aude vorbind că cutare sau cutare a furat, a fost implicat în afaceri dubioase, s-a îmbogățit ilegal… Iată, cât de mult se răsfrânge?

Nicolae Tudoreanu: „Păi să știți că poporul nu prea acuză hoții, poporul abia așteaptă să ajungă și el să fie hoț, în mare parte. Sunt responsabil de ceea ce spun. Îmi place expresia ceea că „poporul își merită conducerea”, pentru că

Este o situație destul de rușinoasă, să zic eu așa, pentru că moldovenii au dat cinstea pe rușine.

adică pe alocuri țăranii din sate, care au copii bine realizați politic, știu foarte bine cum și-au realizat carierele politice feciorii lor, dar pe de o parte, stau chitic și așteaptă ce o să fie; nici nu critică, nici nu se implică activ în procesele politice, pentru că își dau seama că și descendenții lor au pufușor pe botișor. De aceea este foarte încurcată starea de onestitate a societății moldovenești, este extrem de încurcată și nici elitele pedagogice n-ar putea schimba acest lucru, pentru că și în acest sistem observ că este deja aplicat foarte reușit acest dublu standard, în special, atunci când se dau gradele de calificare la pedagogi, observăm aceste mese copioase după lecțiile astea deschise prin care li se atribuie graduri didactice profesorilor. Este o situație destul de rușinoasă, să zic eu așa, pentru că moldovenii au dat cinstea pe rușine.”

Europa Liberă: Cine a compromis valorile acestea care au mare preț în societate?

Nicolae Tudoreanu: „Aceste valori au mai predominat în societatea noastră atât timp cât am avut descendenți ai școlii românești, bătrâni din perioada interbelică care au făcut școală românească, care au făcut serviciul militar în Armata Română. Acele personalități, pentru că sunt la al patrulea mandat și am apucat din acești oameni, din această generație de aur a Basarabiei, care totuși aveau onestitate, însă perioada sovietică pentru mine este o perioadă în care aceste lucruri s-au marginalizat, onestitatea nu a mai fost, să zic eu așa, la modă și iată că, aplicând aceste standarde duble în societate, am ajuns într-un moment în care predomină partea rea a societății și acești oameni sunt în frunte, acești oameni conduc societatea și partea bună, într-un fel, stă în repaus, nu știm pentru câtă vreme, pentru că nu se observă o resuscitare a societății. Cu atât mai mult că suntem aici un teritoriu blestemat geopolitic unde moldoveanul este permanent obligat să se conformeze unor regimuri, unor sisteme pentru a supraviețui.”

Europa Liberă: Republica Moldova este într-un an electoral și se va cere înlăturarea neghinei, recuperarea onoarei pierdute. Cum să se descurce un simplu cetățean pe cine trebuie să-l trimită acolo, în forul legislativ de la Chișinău?

Nicolae Tudoreanu: „Este foarte complicat, pentru că societatea moldovenească nu este departe de societatea politică, adică elitele politice ne reprezintă pe noi și foarte multă lume bună nici nu se implică în politică, de aceea este foarte complicat pentru moldoveni să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul Republicii Moldova, dar, oricum, viața merge înainte și trebuie să ne determinăm într-un fel. Ar fi logica răului cel mai mic, pentru că de fapt toată lumea trăiește cu răul cel mai mic, dar cred că alegerile din toamnă nu vor rezolva mult din problema onestității moldovenilor.”

Europa Liberă: Onestitatea unei persoane cere să spui apăsat: „Am greșit, am lucrat cu oameni de proastă calitate, am promovat competențe îndoielnice, cumetri, nepoți, am camuflat numeroase manevre de culise, am încercat să las să se înțeleagă că nu observ ceea ce se întâmplă în jurul meu, am tolerat pe alocuri…”. Va avea curajul cel care se vrea să reprezinte elita politică a Republicii Moldova să recunoască aceste lucruri?

„Actualul sistem politic în Republica Moldova este unul bazat pe mămăliguță.”
„Actualul sistem politic în Republica Moldova este unul bazat pe mămăliguță.”

Nicolae Tudoreanu: „Eu cred că pentru urechile moldovenilor această mărturisire publică este posibilă, pentru că să nu uităm că actualul sistem politic în Republica Moldova este unul bazat pe mămăliguță, adică îți gâdilă urechile frumos, înseamnă că acea persoană merită să fie undeva, să reprezinte de fapt populația Republicii Moldova. O să fie aceste mărturisiri publice, dar este o zicală moldovenească că „lupul părul își schimbă, dar năravul ba” și oricum lăcomia, nesimțirea asta de a aduna atâta avere, știind că oricum toate le lași într-o zi, este una prea accentuată în Republica Moldova. Este prea mare diferența între oamenii prea avuți și oamenii care așteaptă totuși, până la urmă, să le dea cineva printr-o muncă cinstită, așa cum sunt o bună parte și din primari care, la salariile derizorii pe care le avem, continuăm să muncim, să prestăm servicii populației. Dar populația nu este pregătită nici pentru această mărturisire publică.”

Europa Liberă: Dar cine are dreptul să urce pe această treaptă a omului cinstit?

Nicolae Tudoreanu: „Eiii… Cine are dreptul? Oameni care nu sunt lacomi, în primul rând, și oameni care înțeleg că viața este una vremelnică aici și au bunul-simț înnăscut în sine. Cred că asta e. Omul nelacom. Oamenii lacomi ajung la situații când nu mai văd poporul. Trebuie să știi să-ți organizezi agenda vieții tale în niște limite fără de care nu poți să trăiești – mâncare, haine, apă –, dar să nu aduni averi fabuloase care până la urmă nu costă nimic.”

Europa Liberă: La Feștelița, dar și în Republica Moldova am auzit mai multe voci care vorbesc despre Nicolae Tudoreanu că ar fi un model pentru societatea din Republica Moldova. Dvs. aveți modele?

Nicolae Tudoreanu: „Primul model pentru mine este prima învățătoare care m-a învățat și, Dumnezeu să-i dea sănătate, este și acum în viață; soțul ei a fost director de școală și au avut o modestie foarte rar întâlnită pe tot parcursul vieții lor. În rest, vreau să vă zic că nu prea am modele nici eu. Pentru noi este complicat, pentru că nu suntem în spațiul etnogenetic natural firesc și de aici pornesc toate problemele. Nu avem noi izbândă, zic eu, în actualul sistem politic să ne resuscităm social. Avem nevoie de niște procese care să fie firești, naturale, etnogenetice, ca să avem administrația bazată pe principii autentice, pentru că la noi iese așa de parcă am fi o gospodărie agricolă la final de anii ’92-’93, când gâfâiau acele gospodării agricole, am impresia că aș putea

Societatea noastră este una într-un dezechilibru intelectual și social. Ba nu înțelegi legile, „Monitoarele oficiale” publică niște legi care nu sunt pe înțelesul populației, adică normele legale, tot ce este legat de structurile de stat, instituționale promovează niște directive care nu sunt pe înțelesul populației.

compara Republica Moldova. Se fac foarte mari eforturi, observ, instituțional; se fac foarte mari eforturi legate de reprezentarea Republicii Moldova pe plan internațional. Este complicat, deoarece societatea noastră este una într-un dezechilibru intelectual și social. Ba nu înțelegi legile, „Monitoarele oficiale” publică niște legi care nu sunt pe înțelesul populației, adică normele legale, tot ce este legat de structurile de stat, instituționale promovează niște directive care nu sunt pe înțelesul populației. Eu mă uit, chiar și o simplă cerere de ajutor social, până ce nu-i traduci în limba rusă tot ce-i scris acolo, la moldovenii noștri nu la ruși, nu înțelege terminologia, nu înțelege sensul frazelor. Avem probleme la absorbția subvențiilor de la AIPA, pentru că oamenii nu pot depune o cere, elementar nu înțeleg terminologia economică, terminologia financiară, terminologia medicală, să poată citi un prospect al unui medicament, să înțeleagă ce-i scris acolo, să înțeleagă pentru ce-i el, să poată citi o carte cu copilul împreună, să poată să-i explice. Păi, este o criză așa, intelectuală, socială profundă, din care nu știu dacă în următorii 50-60 de ani vom putea să ieșim.”

*

Politicienii au o mare influență asupra vieții de zi cu zi, prin deciziile pe care le iau pentru și în numele cetățenilor care îi votează sau nu. Moldovenii și-au dorit politicieni puternici – se pare că încă îi mai caută. Acuma își doresc ca politicienii să fie integri și pe aceștia îi căută. Profesorul de istorie de la Cărpineni, Hâncești, Sergiu Mandiș răspunde la întrebarea: „De ce alegătorilor nu le plac politicienii”?

Sergiu Mandiș: „Mulți au refuzat să privească televizorul, căci vedem numai politicieni falși sau mizerie politică adică și nu-i interesează, ar vrea să vadă ceva pozitiv. Cu părere de rău, societatea duce lipsă de modele în ultimul timp. În primul rând, politicienii, cei care sunt la guvernare, ei trebuie să fie un model.”

Europa Liberă: De ce atât de puține sunt persoanele cinstite, cu onestitate, cu bun-simț?

Sergiu Mandiș: „Ca istoric, aș spune că e o perioadă de tranziție. Tot timpul după schimbări radicale, ajunge o perioadă când se afirmă burghezia, apoi, după ce se întăresc, începe deja fiecare să se gândească și la națiune sau la țară, dar perioada de tranziție este cam lungă la noi, trebuia să fie mult mai scurtă, deci, dacă să luăm după Revoluția franceză, cu toate că sunt multe lucruri care se repetă.”

Europa Liberă: Dar în lipsa acestor modele, statul cum face pași înainte? Cu cine-i face?

Sergiu Mandiș: „Noi, profesorii, ne străduim foarte mult să creăm modele, fiindcă noi înșine trebuie să fim niște modele ca profesori, ca dascăli, dar cred că ar trebui și politicienii să-și pregătească niște modele. Cineva spunea că un președinte bun este acela care lasă în urma sa 100 de președinți. Spre asta ar trebui să tindem, fiindcă dacă ar fi să comparăm acum ceea ce se întâmplă în Rusia, adică nu poate să fie o persoană lider permanent, ar trebui să pregătești pe cineva care să-ți urmeze calea și să stai liniștit la adânci bătrâneți și să te bucuri că cineva îți urmează pașii.”

Europa Liberă: Dar știți că pentru mulți moldoveni un model de politician e chiar Vladimir Putin?

Sergiu Mandiș
Sergiu Mandiș

Sergiu Mandiș: „Da, fiindcă au trăit într-un regim dictatorial. Deci, ei n-au avut alternativă, n-au văzut altceva. E clar că, după un regim dictatorial de 25 de ani, cam asta este norma când trebuie să apară noi generații care să facă aceste schimbări, adică oamenii care nu au trăit în acest sistem sunt străini de modul de viață care a fost acolo.”

Europa Liberă: Acest an, 2018, este unul electoral și alegătorul ar trebui să-i treacă prin sită pe toți cei care vor aspira la mandatul de deputat, la fotoliul de parlamentar. Cum e să alegi grâul de neghină, să știi că cel căruia îi dai votul este onest, este cinstit, este cel care nu-ți va fura speranța, care îți va îndreptăți așteptările?

Sergiu Mandiș: „E foarte greu. Atunci când vine candidatul care vrea să fie deputat, nu trebuie să-l ascultăm ce o să ne spună el că vrea să facă. Să-l întrebăm ce a fost el – măturător, profesor, dascăl la biserică sau ce a fost el, ce a făcut în ultimii patru ani de zile, concret? Și atunci o să-l vedem, dacă el în funcția lui s-a descurcat, a făcut ceva benefic pentru om, pentru societate în domeniul său îngust, înseamnă că el ar putea să facă și acolo, fiindcă deseori cei care vin în campaniile electorale, ei ne vorbesc despre ce o să facă. De obicei, candidează persoanele care – să spunem așa, cu tupeu – doresc să avanseze, concurență. Deci, omul onest își face lucrul la măsuța lui, tăcut, serios. Și la elevi încerc să le spun câteodată: „Nu așteptați că o să facă altcineva lucrul vostru, căci Napoleon spunea că, dacă ceva nu-ți place, fă singur”. De aceea încerc să le dezvolt spiritul civic, să participe la acțiuni, la flashmoburi, în diferite campanii în localitate sau în Republica Moldova, fiindcă n-o să-ți facă nimeni, dacă n-ai să te implici. Or, politicienii noștri au luat modelul sovietic.”

Europa Liberă: Ce nume ați pune pe podiumul acesta al oamenilor onești?

Sergiu Mandiș: „Astăzi? Îmi e greu să aleg. Avem foarte multe nume istorice care, din păcate, nu mai sunt, dar astăzi mie îmi vine foarte greu, fiindcă greșeala pe care o fac politicienii noștri de astăzi e că ei nu sunt uniți; stânga este mult mai unită decât forțele de dreapta, dar ar trebui, în numele unui viitor, să cedeze și să-și unească forțele, fiindcă toți o să aibă de câștigat în momentul în care noi aderăm la Uniunea Europeană sau facem Unirea cu România.”

Europa Liberă: De ce pentru alegătorul de stânga e mai ușor să spună nume de persoane oneste, decât pentru alegătorul de pe eșichierul de dreapta?

Sergiu Mandiș: „Fiindcă noi avem mai multe alternative; ei au unul singur pe care îl promovează. E dictatură și e promovată o singură personalitate, ceilalți sunt ținuți sub umbră, pe când la noi, într-o societate democratică, fiecare poate să-și aleagă – unul se uită la cineva cu viziuni mai creștine, unul cu viziuni mai europene, unul cu viziuni mai naționale.”

Europa Liberă: Dacă în Republica Moldova s-ar găsi mai multe modele, ar arăta altfel statul?

Sergiu Mandiș: „Eu n-aș spune statul acesta, eu aș vrea să fie țara întregită fiindcă, dacă noi o să stăm separat, o să încercăm să ne divizăm, o să creăm niște națiuni mici, este foarte greu atunci să ai modele. Deci, modele se nasc la o mie de ani sau la sute de ani și atunci, având aceeași limbă, având un spațiu imens, este mult mai simplu să avem niște modele, fiindcă ceea ce avem noi astăzi niște modele sunt pe ambele maluri ale Prutului. Avem un Creangă, avem un Eminescu, avem o Putnă, avem un Ștefan cel Mare. Deci, acestea sunt valorile fundamentale pentru noi și atunci trebuie să fim și noi asemenea puilor la cloșcă uniți, așa trebuie să fim și noi, ca să păstrăm aceste modele, fiindcă sunt ale noastre. Nu putem să vorbim despre doi Eminescu sau doi Creangă.”

XS
SM
MD
LG