Linkuri accesibilitate

Dumitru Mînzărari: „Am găsit un cadru optim de cooperare cu NATO”


Imagine de la ceremonia inaugurării biroului de legătură NATO de la Chișinău.

Interviu cu secretar de stat responsabil politica de apărare şi cooperare internaţională în Ministerul apărării.

Dumitru Mînzărari a răspuns întrebărilor corespondentei noastre în studioul Europei Libere de la Chișinău despre inițiativa renunțării la serviciul militar obligatoriu și alte teme de actualitate din domeniul apărării.

Europa Liberă: Până nu demult s-a vorbit foarte mult despre nevoia modernizării Armatei Naționale; de ceva timp se vorbește despre o armată profesionistă. Cum vedeți transformarea armatei?

Dumitru Mînzărari
Dumitru Mînzărari

Dumitru Mînzărari: „Trebuie recunoscut că decizia de a profesionaliza Armata Națională este una necesară și cu timpul ne va da un rezultat, un randament al investițiilor în Armata Națională mai mare, decât bazându-ne pe o armată cu militari în termen. Vă spun și de ce. Menținerea unui contingent de militari în termen nu-i atât de ieftină. Deci, sunt cheltuieli și s-au făcut calcule.

Dumitru Mînzărari în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:52 0:00
Link direct

La etapa inițială, poate pe parcursul a câțiva ani ar fi mai ieftin să ținem militari în termen, însă capacitatea de luptă pe care ei o produc în condițiile Republicii Moldova de astăzi, când noi nu putem ca Statele Unite ale Americii să investim imediat o sumă foarte mare și să reînnoim totul, care este o condiție limitatoare, trebuie să ne gândim cum putem în timp scurt să creștem capacitatea Armatei Naționale.”

Europa Liberă: Și e posibil acest lucru?

Dumitru Mînzărari: „Absolut!”

Europa Liberă: Ca în timp scurt să se sporească capacitatea Armatei Naționale?

Dumitru Mînzărari: „Dacă se merge la profesionalizarea Armatei Naționale, știți cum zic englezii că demonul este în detalii, da? Adică foarte mult contează cum se va face. Este intenția ca să se profesionalizeze Armata Națională, acum urmează să vedem care pași vor fi luați. Deci s-a elaborat un plan care este foarte bine pus la punct, care consideră limitările în finanțare care există și care necesită suport de la guvernare, un suport politic. Deci ar trebui să se aloce ceva mai mulți bani pentru Armata Națională pentru a o profesionaliza. Și acest lucru a fost planificat în anii anteriori. Când s-a scris Strategia Națională de apărare, s-a indicat o creștere treptată a bugetului Armatei Naționale.

Și practica, și cercetările științifice indică că toate țările care sunt sărace sau o mare majoritate se ciocnesc cu o oarecare amenințare de securitate. De aici putem trage concluzia – și anume asta ne spun specialiștii – că o țară nu poate să-și dezvolte economia într-o dinamică optimală atâta timp cât are careva amenințări de securitate. Și atunci, prin diminuarea amenințărilor astea, creăm un spațiu de manevră mai bun pentru o dezvoltare economică. Asta este cred că acea prioritate care la moment s-a considerat când s-a decis profesionalizarea Armatei Naționale.”

Europa Liberă: Ce înseamnă Armata Națională pentru Republica Moldova?

Dumitru Mînzărari: „Armata este, de fapt, un scut, este un element protector al resurselor sale. Concret pentru Republica Moldova, care are pe teritoriul său un conflict nerezolvat, un conflict care îi afectează integritatea teritorială cu prezența unor trupe străine, care sunt într-un număr destul de impunător, Armata Națională este un nivel de protecție adițional.”

Europa Liberă: De ce acest statut de neutralitate consfințit în Constituție nu avantajează astăzi Republica Moldova?

Dumitru Mînzărari: „E necesar să ne uităm la originea statutului de neutralitate. Deci, acesta a fost acceptat de conducerea Republicii Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice cu intenția că, anume acceptând neutralitatea, rușii își vor retrage trupele, fiindcă de fapt statutul de neutralitate impune lipsa oricărui contingent militar străin pe teritoriul său. Însă nu a existat mecanismul de negocieri, un mecanism de protecție că, dacă acceptăm statutul de neutralitate, să fie garantată și evacuarea trupelor străine și am nimerit în starea asta de suspans, unde noi am îndeplinit partea noastră de înțelegere cu Federația Rusă, iar Federația Rusă tărăgănează să-și îndeplinească partea sa de înțelegere din cauza faptului că nu există pârghii de a o impune, de a o constrânge să facă acest lucru. Și e necesar atunci să ne uităm ce este neutralitatea astăzi pentru Republica Moldova, fiindcă deja nu mai este ceea ce a fost la începutul ailor ’90.”

Europa Liberă: Lucrurile par să rămână neclare până când această retragere a armatei ruse nu se va îndeplini la modul cel mai serios, așa cum stipulează acest acord de retragere?

Dumitru Mînzărari: „De fapt, astăzi anume prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova nu ne permite ca, conform dreptului internațional, să insistăm că suntem o țară neutră. Deci, doar la retragerea trupelor ruse vom putea beneficia de acele avantaje care ne-ar oferi statutul de neutralitate și doar în timp de război. Dacă e să vorbim la al doilea element, deci pe timp de pace, pe timp de pace nu putem să ne declarăm neutri.

Unul din cele mai simple motive este că toate deciziile Consiliului de Securitate ONU sunt obligatorii pentru toate statele membre. Chiar fiind un stat neutru, nu poți să refuzi să îndeplinești, de exemplu, o măsură de constrângere sau punitivă asupra unui stat care a încălcat securitatea internațională. Statutul de neutralitate pe timp de pace e un fel de nonsens juridic și din cauza asta nici nu vedem un cadru legal care să edifice, să consolideze acest statut.

De fapt, dacă ne uităm în istorie, unde a apărut statutul de neutralitate pe timp de pace? După al Doilea Război Mondial, URSS-ul a negociat cu Occidentul ca drept exemplu Austria să fie în stare de neutralitate permanentă. S-a negociat la nivel bilateral într-un fel, dar cu ideea că Uniunea Sovietică să-și retragă forțele de pe teritoriul Austriei. Și a făcut-o; eficient și-a retras trupele.”

Europa Liberă: Astăzi mulți își pun întrebarea: sub care umbrelă Republica Moldova își asigură securitatea?

Dumitru Mînzărari: „Pentru a răspunde la întrebarea asta, cred că este logic să dăm răspuns la întrebarea: ce ne amenință? De ce noi avem nevoie să ne asigurăm, să zicem, securitatea? Și aici apare foarte evident anume sensul păstrării unei armate naționale. În prezent, printre principalele amenințări pe care le avem, una este incapacitatea noastră de a exercita controlul administrativ asupra unei părți a teritoriului nostru cu prezența unui număr mare de trupe care o parte sunt sub conducerea administrației separatiste de la Tiraspol și prezența unor trupe rusești care servesc de fapt ca un garant al menținerii la conducere a administrației de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Separatiste…

Dumitru Mînzărari: „Exact. Deci, este un fel de garant, o protecție față de eforturile Republicii Moldova de a-și restabili integritatea teritorială și nu vorbim de restabilirea prin forța armelor, desigur. În contextul recentelor crize care s-au declanșat în regiune – și vorbesc de acapararea Crimeii de către Rusia, vorbesc de conflictul din estul Ucrainei, care se desfășoară cu o mare parte din sprijinul rusesc către separatiștii care sfidează Guvernul de la Kiev, deci aceste crize au răsturnat complet sistemul de securitate care s-a creat după sfârșitul Războiului rece. Deci, pentru prima dată practic ne-am ciocnit cu faptul când o țară în Europa deschis a cucerit teritoriul altui stat, una.

Doi: s-au folosit în acest scop forțe armate. Dacă înainte, dacă ne uităm în conceptul de securitate din anii ‘90 unde se spunea că nu există riscul unui conflict armat între state în Europa, este jos, nu mai putem afirma acest lucru. Încă un element foarte important al acestei crize este că controlul asupra unor părți ale Ucrainei s-a efectuat nu neapărat prin luptă convențională, adică nu a fost o luptă deschisă; s-a efectuat prin metode așa-numite de război hibrid. Deci, scopul războiului care este? De a acapara teritoriul, resursele sau de a impune o politică unui altui stat.”

Europa Liberă: Dvs. vorbiți de unde ar veni amenințări pentru statul Republica Moldova. Eu vă întrebam, totuși, sub care umbrelă statul își poate asigura securitatea?

Dumitru Mînzărari: „Da, dar ca să ne gândim cum ne putem asigura securitatea, cum am menționat anterior, trebuie să înțelegem care sunt amenințările, că doar înțelegând amenințările, știind care este maladia, putem să ne gândim cum să o tratăm. Avem nevoie de a consolida în afară de forțele poliției, ceea ce face statul, forțele Serviciului de Informație și Securitate, care sunt necesare pentru contracararea unui război hibrid, este imperativ necesar de a consolida forțele Armatei Naționale, fiindcă toate aceste elemente de război hibrid au fost desfășurate cu folosirea forțelor armate, chiar dacă deghizate sub o formă de, să zicem, gardă națională, rebeli locali etc., dar ei au fost militari profesioniști și doar militarii profesioniști sunt instruiți cum să contracareze un pericol inițiat de o forță militară.

Acesta este unul din motivele pentru ce am avea armată. Și ca să răspund direct la întrebarea Dvs., construirea unei armate, chiar mici, dar eficiente, necesită finanțe, necesită resurse și pentru ca Moldova să găsească aceste resurse, ea are nevoie de ajutorul prietenilor săi. În acest caz ne uităm cine sunt prietenii noștri, cine ne ajută în context economic, social? Acești prieteni vin din Occident. Este Uniunea Europeană, sunt țările Uniunii Europene, sunt Statele Unite, Canada, lumea occidentală așa-numita, Japonia, Australia. Ei ne ajută pe noi pe domeniul economic, social, să contracarăm diferite crize naturale și tot ei ne ajută pentru a ne asigura apărarea, deci pentru a consolida Armata Națională.”

Europa Liberă: Dar această idee care vine de la Moscova precum că, dacă se mai tărăgănează procesul de evacuare a trupelor rusești din stânga Nistrului, e pe motiv că Alianța Nord-Atlantică s-a extins, a ajuns până la Prut și iată că NATO pentru Federația Rusă rămâne a fi o sperietoare, inclusiv atunci când informează cetățenii Republicii Moldova?

Dumitru Mînzărari: „Anterior am făcut referință la războiul hibrid. Războiul e numit hibrid, din cauză că incorporează un șir de instrumente. Unele din ele sunt exploatarea democratice, fiindcă prin exploatarea aceasta se deghizează anume calitatea de război, calitatea de a dori să acapareze resurse, teritoriu, să influențeze politica Guvernului nostru. Astfel de declarații sunt un element al unei propagande complexe, bine orientate de către Federația Rusă, fiindcă, creându-se o imagine beligerantă, agresivă, o imagine proastă a prietenilor noștri din Occident, se intenționează ca cetățenii noștri să nu dorească această asistență.

Să ne gândim în termeni medicali; gândiți-vă cum un virus atacă un organism. Virusul induce în eroare mecanismul de imunitate al omului, spunându-i că este prieten și astfel atacă celule și începe să promoveze boala în organism. Exact în felul acesta, o metodă de propagandă rusească este că se folosește imaginea, dinamica de virus unde ni se spune că „prietenul vostru de fapt e dușman” și astfel noi, dacă refuzăm ajutorul prietenilor noștri, atunci noi suntem practic neajutorați, suntem fără apărare împotriva acelor presiuni și elemente ale războiului hibrid care vin din Est.”

Europa Liberă: Demnitarii Republicii Moldova încearcă în ultimul timp să acrediteze ideea că țara este nu doar consumator de securitate, dar și producător de securitate și fac trimitere la aceste misiuni de menținere a păcii la care participă militarii moldoveni. Așa să fie? A ajuns Moldova să fie și un producător de securitate?

Dumitru Mînzărari: „Să ne uităm la rolul armatei în societate. Deci, armata de fapt nu este doar un consumator de resurse. Tradițional și odată cu creșterea acestor amenințări în regiune de război hibrid, de acaparare a teritoriului, se evidențiază tot mai pronunțat rolul armatei ca un protector al resurselor naționale economice. Deci, gândiți-vă: o bancă are bani, dar banii ăștia nu sunt siguri până nu se investește în protecția lor, ca să-i păstreze. Sau ceva ce e mai aproape de noi – avem o roadă; roada trebuie protejată pe parcursul creșterii ei, roade trebuie de altfel după ce s-a cules să fie păstrată până a fi vândută. Și anume armata servește ca acel protector al resurselor naționale, al teritoriului național, care este baza la toate resursele pe care țara noastră poate să le asigure. Și ca să răspund concret la întrebarea Dvs., armata nu este un consumator de resurse acasă, ea este un protector de resurse. Dar am început – odată ce ajutorul prietenilor noștri din Occident ne-a permis să consolidăm un pic forțele noastre militare – am început să extindem capacitatea asta de protecție și în afara frontierelor Republicii Moldova.

Deci, noi nu putem spune că noi doar exportăm, să zicem, creiere, unde tinerii noștri foarte deștepți pleacă peste hotare sau exportăm oameni muncitori; noi la fel… o calitate de export aș putea spune că sunt militarii noștri, care ajută alte state să-și consolideze un nivel mai mare de securitate. Și acestea sunt operațiuni de menținere a păcii, sunt operațiuni de criză. Drept exemplu foarte cunoscut cred că în Republica Moldova este participarea noastră la operațiunea din Kosovo, care a fost inițiată de Consiliul de Securitate al ONU și sub umbrela asta generală Republica Moldova și-a trimis un contingent de rând cu alte state care asigură pacea și securitatea în Kosovo. Și acest element de oferire a securității în afara frontierelor are un rezultat benefic și nu doar pentru țara care beneficiază sau regiunea care beneficiază de asta.

Prin participarea în comun cu prietenii noștri din Occident la astfel de operațiuni de menținere a păcii, de criză, noi ne consolidăm relațiile cu ei, noi avem drapelul, noi suntem percepuți ca prieteni, suntem percepuți ca cineva care de rând cu ei muncesc la asigurarea securității pe continentul european. Și în acest sens, Republica Moldova este privită în țările din Occident, de investitorii de acolo este privită ca un obiect de investiții mai atrăgător, fiindcă nu e ceva dușmănos. Investițiile străine sunt foarte multe dezavantajate de riscuri și atunci când noi începem a exporta securitate în exterior, la nivel de percepție, se gândește că sunt mai puține riscuri în Republica Moldova. Deci, e mai bine de investit, căci dacă am fi avut riscuri, ar fi trebuit să ne concentrăm mult mai mult pe riscurile astea și n-am avea posibilitate să exportăm securitate.”

Europa Liberă: Cooperarea cu NATO cum o definiți pe moment, cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică?

Dumitru Mînzărari: „Din motivul că Constituția nu ne permite să aderăm la un bloc politic sau militar – și NATO este un bloc politico-militar de fapt –, noi am găsit un cadru optim de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică, unde ne străduim să identificăm ajutorul de care noi avem nevoie în mod prioritar. Deci, unul din ele este instruirea; instruire în toate domeniile, nu doar militar, se generează în baza unei experiențe și în baza cercetărilor, care costă foarte mulți bani. Experiența este experiența de luptă în diferite operațiuni pe care Rusia, să zicem, o are și de rând cu Rusia o au și diferite țări ale Alianței Nord-Atlantice care au participat la diferite misiuni în Mali, în Afganistan, în Irak și în baza acestei experiențe se generează un șir de proceduri și lecții, ca să creeze o forță eficientă. Și atunci, noi nu trebuie să cheltuim resursele noastre ca să reinventăm bicicleta, noi primim cunoștințele acestea pe gratis deja; deci, ele s-au elaborat și ni se oferă. Al doilea moment este de tehnologii. Trebuie să recunoaștem că elementele tehnologice pe care armata noastră se bazează sunt destul de vechi, din timpul sovietic, căci noi nu am avut resurse să procurăm, să schimbăm. Totul ce noi am procurat, am schimbat a fost ajutor din partea prietenilor din Alianța Nord-Atlantică la nivel bilateral cu țări aparte ca Germania, Italia etc.”

XS
SM
MD
LG