Linkuri accesibilitate

„Mă doare sufletul că vor fi închise școlile românești și trăiesc cu speranța că asta totuși nu se va întâmpla”


Elena Prisăcaru

Jurnalul săptămânal cu Elena Prisăcaru.

Născută în 27 februarie 1955, în regiunea Cernăuți, raionul Herța, satul Buda Mică. A absolvit Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chișinău. 42 de ani dedicați învățământului și promovării valorilor românești. Este profesoară la Liceul Gheorghe Asachi din Chișinău.

Luni

A sunat telefonul, era tăticul, avea grijă să mă îmbrac bine, spunea că la Cernăuți au apărut primii fulgi.

Am ascultat sfatul lui și, în adierea vîntului, am pornit grăbită spre liceu, unde mă așteptau curioși 70 de ochișori sclipitori și plini de înțelepciune.

După două zile de odihnă aveau zeci de întrebari pline de curiozitate. Dar cea mai interesantă a fost pusă de Sofia, care nu înțelegea cum Mihai Eminescu a învațat la Cernăuți.

Vara, cînd a vizitat acest oraș, nu a prea auzit vorbindu-se limba română. Ea credea că Eminescu a studiat în limba ucraineană.

Ce puteam să-i răspund unui copil de 7 ani?

Marți

A doua zi au urmat și mai multe întrebări, după ce le-am citit „Tricolorul” de A. Ciocanu. Le-am explicat semnificația fiecărei culori reprezentate pe drapelul de stat. M-am gandit ca nu voi mai auzi întrebări provocatoare pe care nu le poți explica unui pici din clasa întîi. Una din eleve insistă să afle de ce drapelele R. Moldova si Romaniei au trei culori, dar se deosebesc unul de altul. Raspunsul l-am dat cu voce tare: „vei afla la lecția de istorie când vei crește mai mare, sau poate la anul cand va fi marcat Centenarul Unirii”. După lecții, mi-am dat seama că elevii de azi gândesc altfel decât cei din promoțiile anterioare.

Miercuri

Azi e o zi posomorîtă, gândul mă duce iarăși la baștina mea. Am deschis calculatorul să văd ce au mai postat consătenii mei, ce mai scrie „Libertatea Cuvântului”; nimic nou, numai avertizări din partea străinilor.

Am intrat în clasă și mă bucuram de elevii mei, cât sunt de curioși să afle lucruri noi. M-am așezat la masă, iar Gabriela m-a întrebat ce se mai aude pe la Cernăuți. I-am răspuns că e bine. Gabriela era foarte fericită că a fost în rol de învățătoare pentru cîteva secunde.

Joi

Azi bruma s-a așezat pe întregul oraș. Mă grăbeam să ajung cât mai repede la liceu, iar cântecele rusești din maxi-taxi mă deranjau ; am vrut să cer să fie închisă muzica, dar m-am gândit că nu merită. Numai în clasă, cu picii mei, uit de toate problemele. Seara impreuna cu familia am mers la Palatul Național la spectacolul muzical „Șlagărul anului”. Am fost impresionata de prezența interpretei Nely Ciobanu care a cântat „Hora Moldovei”, piesa cu care ne-a reprezentat la Eurovision. Publicul a arătat ca patriotismul nu e străin pe această bucată de pământ. Ce contrast! Dimineata în maxi-taxi muzică rusească, seara muzica românească, melodii de suflet. Așa trăim într-o societate profund divizată.

Vineri

E sfârșit de săptămână, frigul ne dă de știre, fiecare dintre noi își face planuri pentru zilele de odihnă.

Dacă nu m-ar frământa grândurile despre colegii mei băștinași de la Herța, de la Cernăuți, m-aș simți mai liniștită. Mă doare sufletul că vor fi închise școlile românești și trăiesc cu speranța că asta totuși nu se va întâmpla.

Pentru că acest lucru îi va afecta în primul rând pe dragii mei învățăcei, atât de curioși să-și cunoască rădăcinile și neamul. Pentru că acei copii, de la Cernăuți, sunt ai mei, sunt ai noștri, ca și acei de aici, de lângă noi. Iar pe mine mă doare sufletul pentru părticica de identitate care le-ar fi furată prin această decizie.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG