Linkuri accesibilitate

Vasile Botnaru în dialog cu istoricul Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „La 21 noiembrie s-au împlinit 100 de ani de când visul Basarabiei de a avea o Dietă a sa reprezentativă la scara provinciei devenea realitate. Pe parcursul celor o sută de ani trecuți s-au spus multe – și de bine, și de rău – despre prima instituție legislativă a Basarabiei. În special, oricâte eforturi s-au depus în perioada derapajului totalitar sovietic de a denigra opera Sfatului Țării, istoria i-a dat dreptate. Îndată ce s-a prăbușit vechiul regim, s-a revenit la valorile democratice, la instituția Parlamentului, la Istoria și Limba română, la însemnele naționale, exemplul primei instituții legislative dintre Prut și Nistru rămânând un model și un izvor nesecat de învățătură.”

Europa Liberă: Cum ați descrie esența și importanța acestui model parlamentar?

Gheorghe Cojocaru: „Înainte de toate, inaugurarea lucrărilor Sfatului Țării a confirmat capacitatea de creație populară, canalizând evoluțiile politice pe o cale parlamentară, de tip occidental, respectându-se principiul democratic al separației puterilor în stat. Dacă în plan legislativ, Sfatul Țării a asumat prerogativele unei veritabile instituții parlamentare, în plan executiv, un Consiliu al Directorilor Generali, un Guvern al Republicii Democratice Moldovenești în fapt, prelua întreaga activitate social-politică și administrativă la nivel central. Până astăzi rămâne un miracol cum acea pătură subțire de intelectuali, fără a avea vreo experiență democratică, reușea să sintetizeze din programul mișcării naționale din epocă esențialul necesar și să asambleze un sistem politic care se potrivea de minune Basarabiei libere.”

Europa Liberă: Cum a funcționat Sfatul Țării, ca instituție legislativă veritabilă?

Gheorghe Cojocaru: „Sfatul Țării avea un președinte, câțiva vicepreședinți, un secretar, un prezidiu cu o largă reprezentare politică și etnică, mai multe comisii parlamentare de specialitate. De la bun început, în cadrul Sfatului Țării s-au format câteva fracțiuni, predominând Blocul Moldovenesc, în jurul căruia s-a format o majoritate parlamentară. Deputații își desfășurau activitatea în plen și în ședințele comisiilor, iar deciziile se luau cu o majoritate simplă de voturi. Un ziar cu același nume, „Sfatul Țării”, reflecta activitatea acestei instituții legislative, publicând și procesele-verbale ale ședințelor în plen. Deputații își puteau exprima liber punctul de vedere, iar Sfatul Țării, în ansamblul său, activa ca o veritabilă instituție parlamentară democratică.”

Europa Liberă: Deputații Sfatului Țării sigur că își făceau planuri de viitor. Ce aveau pe agendă parlamentarii de acum o sută de ani?

Gheorghe Cojocaru: „Un program amplu de transformări și reforme, între care cea agrară, în primul rând, cea administrativă, cea constituțională, menținerea ordinii și asigurarea condițiilor elementare de viață etc., protejarea intereselor Basarabiei în plan regional și european, ca și ralierea la obiectivele majore ale Aliaților. Toate acestea, multe dintre care actuale și pentru Republica Moldova de astăzi, trebuiau să umple cu un conținut concret calea spre autodeterminarea națională pe care pășise Basarabia de atunci. Se pleca în acea atmosferă de entuziasm de la premisele unor evoluții pașnice, dar se conștientizau, bineînțeles, și dificultățile, și riscurile inerente efortului de emancipare națională. Încercările prin care vor trece ulterior legiuitorii Sfatului Țării au arătat că aceștia erau pregătiți să facă față celor mai complicate situații și să aleagă soluțiile cele mai potrivite pentru buna orânduire a vieții oamenilor din întreg teritoriul Basarabiei.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG