Linkuri accesibilitate

În 2016, România a acceptat corecțiile financiare imputate în proiectele UE din dosarul Tel Drum (Hotnews.ro)


Ziare românești

Revista presei românești.

Pe Hotnews.ro Dan Tatapagă notează că președintele PSD Liviu Dragnea a programat pentru vineri un vot de încredere în sedinta Comitetului Executiv. „Cel mai dificil pentru Dragnea, scrie Tapalagă, este să mențină partidul în legenda cetății asediate. Din prima zi a invocat din nou dorinta unor forțe oculte de a prelua conducerea PSD. Din acest motiv, se agață de orice pentru a convinge publicul că dosarul e o făcătură, că a mai fost cercetat pentru aceleași fapte, dar că dosarul a fost închis sau ca faptele ar fi ridicol de vechi, din 2001, ceea ce e fals. În treacăt fie spus, observați cum DNA devine brusc credibilă când închide dosare, decizia nemaifiind pusă în acest caz sub semnul întrebării de nimeni, dar sigur execută comenzi cand le deschide”.

HotNews.ro a aflat de la Comisia Eurpeană că în 2016, România a acceptat corecțiile financiare imputate în proiectele UE din dosarul Tel Drum.

Nu se știe „cine a semnat pentru returnarea celor 21 de milioane de euro și dacă s-au ridicat obiecții la raportul întocmit de OLAF. Dacă nu, înseamnă că statul român și-a însușit concluziile și a acceptat că în dosarul Tel Drum s-au comis fraude și nereguli. Altfel spus, Comisia Europeană și-a recuperat banii, iar paguba rămâne în contul bugetului național”.

Hotnews face de asemenea un rezumat al recomandărilor formulate de Comisia Europeană în Raportul MCV, care constată că România nu a respectat recomandarea din raportul anterior de a asigura transparență: ar trebui ca, în caz de declarare a unei situații de incompatibilitate, sau în situația unei condamnări penale definitive, parlamentul ar trebui să anunțe termenul până la care va decizide măsurile necesare. În actualul legislativ sunt șase cazuri de acest fel, iar parlamentarii sunt încă în funcție, deși prevederile legale le interzic ”sa ocupe mai ocupe timp de trei ani o functie publica”. Se recomandă de asmenea ”adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”. În utimul an, DNA a cerut aviz de cercetare penală pentru câțiva parlamentari, pentru trei dintre ei avizul a fost negativ.

S-au împlinit 30 de ani de la manifestațiile anticomuniste ale muncitorilor din Brașov, reprimate sângeros de securitate. „Nici până astăzi nu avem un proces integral şi limpede privind pe cei care au înăbuşit revolta de la Braşov (...)Asemeni altor cazuri, crimele comunismului sfârşesc prin a fi amnistiate biologic şi lăsate drept moştenire morală generaţiilor care vin”.

Istoricul Mihai Demetriade, consilier principal la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), i-a acordat un interviu Loredanei Voiculescu pentru site-ul republica.ro. CNSAS pregătește un volum despre revoltele muncitoriești din 1987. ”Noi am aflat cine sunt responsabilii, decidenții, din interiorul Securității, care au organizat ancheta, au participat la anchetă, au aplicat metode inumane de anchetă, au participat la torturi și au organizat represiunea după încheierea anchetei”, spune Demetriade. ”Prin legea realizată de dna Monica Macovei crimele din perioada comunistă au devenit imprescriptibile și abia pe fondul acesta bună parte din procesele ce fac obiectul procesului comunismului au putut fi redeschise”. E ceea ce urmărește CNSAS și în privința dosarului revoltelor de la Brașov.

XS
SM
MD
LG