Linkuri accesibilitate

Retorica radicală a „actorilor” eurosceptici din R. Moldova începe să se modereze (Dionis Cenușă/IPN)


Chioșc de ziare moldovenești.
Chioșc de ziare moldovenești.

Revista presei matinale din Republica Moldova.

Recentul sondaj al International Republican Institute a stârnit multe speculaţii. Dan Dungaciu scrie pe blogurile ziarului „Adevărul” (adevarul.ro), că este frapantă „lipsa de coerenţă” a sondajului. De exemplu, ceea ce populaţia afirmă în prima parte a sondajului dedicată percepţiilor asupra situaţiei socio-economice se regăseşte pe dos în secţiunea dedicată opţiunilor politice ale aceleiaşi populaţii. „De parcă ar fi vorba despre două populaţii diferite,” remarcă expertul român. Dungaciu sugerează că cercetarea pare croită pentru a trasa un anume tip de mesaj, cel că guvernarea ar merge bine în ochii populaţiei, că simpatia sau încrederea faţă de promotorii ei creşte, că îi sporeşte legitimitatea. Şi o altă linie de mesaj din ce în ce mai prezent în spaţiul public - doar trei partide contează: PSRM, PAS şi PD.

PD începe să iasă din cercul unui partid „damnat”, reușind să spargă zidul antipatiei cvasigenerale, scrie comentatorul politic Nicolae Negru în „Ziarul Național” (ziarulnational.md) cu referire la aceiaşi cercetare. În pofida demonizării lui Plahotniuc, tot mai mulți alegători se întorc curioși către guvernare, constată Nicolae Negru. Trei posibilele cauze ale acestui proces ar fi, la părerea lui, că PD ar fi rezistat asaltului puternic, iar cetățenii s-ar fi convins că PAS, PPDA, PSRM, PN nu au reușit să răstoarne puterea și să provoace alegeri anticipate. La fel, eficiente s-au dovedit a fi și acțiunile sociale ale Guvernului. Negru scrie că dacă și sondajul BOP, care va apare în noiembrie, va înregistra o repartizare asemănătoare a intențiilor de vot, vom putea constata că resurecția PD e reală, că o parte din cetățeni începe să accepte guvernarea lui Plahotniuc.

Cu prilejul împlinirii unui an de mandat prezidențial al lui Igor Dodon, portalul „Curentul” (curentul.md) publică un interviu cu el bazat pe ideea că ar fi limitat în prerogative. În pofida „logicii de stat”, spune Dodon, guvernarea nu doar că nu a recurs la lărgirea prerogativelor șefului statului, care a fost ales de popor, ci le-a limitat și pe cele existente. Dodon numeşte „presiuni asupra șefului statului” aceste fapte şi acuză „patronii din Occident ai actualei guvernări” de ceea ce i se întâmplă. Occidentul ar avea scopul să combată influența sa politică, crede Dodon. În altă ordine de idei, el vorbeşte despre un prestigiu în creştere al Președinției, care ar fi devenit un pol ce „a echilibrat” guvernarea.

„Fără Rusia, R. Moldova își va pierde statalitatea”, declară Igor Dodon într-un alt interviu, de această dată din presa rusă. Preşedintelel moldovean spune în „Nezavisimaia Gazeta” (ng.ru) de la Moscova că autoritățile de la Chișinău ar fi coordonat cu Moscova și Bruxellesul un plan de reunificare a celor două maluri ale Nistrului. El acuză, însă, Occidentul că ar călca din nou pe „grebla geopolitică”, de teama ca nu cumva PSRM considerat partid pro-rus să câștige alegerile. „Fără un parteneriat strategic cu Rusia, R. Moldova nu va reuși să-și păstreze și să-și dezvolte statalitatea. Pentru aceasta ea are nevoie de neutralitate și soluționarea problemei transnistrene”, a explicat Dodon.

Comentatorul politic Petru Bogatu pretinde, într-un editorial publicat pe Deschide (deschide.md) că R. Moldova ar fi parte din „strategiile americane de a ataca cu sprijinul și prin intermediul Bucureștiului supremația economică, logistică și informațională a Rusiei în estul și sud-estul Europei.” Bogatu se referă la mai multe proiecte importante economice ce vor fi derulate în R. Moldova de România. Ar avea scopul să diminueze dependența de monopolurile rusești. „Mutările nemaiîntâlnite ale Bucureștiului pe direcția răsăriteană fac parte dintr-un mare meci geopolitic regional condus de SUA”, declară Bogatu. Confruntat cu noua amenințare rusă, continuă el ideea, Washingtonul caută să securizeze două poziții strategice, spatele vestic al Ucrainei și, mai apoi, hotarele răsăritene ale NATO și UE.

Politologul Dionis Cenușa observă într-un comentariu la IPN (ipn.md) că retorica radicală a „actorilor” eurosceptici din R. Moldova în frunte cu președintele Igor Dodon începe să se modereze. Ar fi consecinţă a relației comerciale stabile cu UE, dar și a exigenței sporite a Bruxelles-ului față de reforme. Expertul notează că și sondajele indică o resuscitare a sentimentelor proeuropene, iar în paralel se observă o discrepanță între opțiunile electorale ale respondenților în favoarea partidelor asociate cu UE și simpatiile publicului față de vectorul european. Totuși, notează Dionis Cenușa, vectorul euroasiatic nu a dispărut de la orizont, iar forțele pro-ruse vor fi tentate să-l exploateze atât timp cât păstrează relații și angajamente strânse față de Rusia.

Dan Nicu semnează în „Timpul” (timpul.md) un editorial având ca subiect inițiativa PSRM de a schimba regimul parlamentar de guvernare în cel prezidențial. „Visul lui Dodon este instaurarea în RM a unei verticale a puterii la fel ca în fostele republici sovietice din Asia Centrală”, notează autorul. Dan Nicu mai crede că lui Dodon i-ar plăcea să aibă la dispoziţie măcar atâta putere cât a avut Voronin, însă, momentan, e nevoit să se mulţumească cu cât îi oferă Plahotniuc. Autorul scrie că de fiecare dată când un preşedinte a încercat să obţină mai multă putere, a intrat în conflict cu Parlamentul, ultimul câştigând. „Ideea trecerii la forma prezidenţială de guvernare este nocivă pentru întreaga societate, pentru că riscăm să pierdem şi puţina libertate pe care o mai avem, în favoarea unui regim de tip Belarus.”, se arată convins autorul editorialului.

„Ziarul De Gardă” (zdg.md) publică pe site-ul său un interviu cu Kristina Baleysite, şefa Oficiului de legătură NATO la Chişinău, care declară că „R. Moldova este un partener apropiat de NATO”, iar dialogul politic între celel două entităţi este „semnificativ” și „de lungă durată.” Oficiul de Legătură NATO, spune Kristina Baleysite, oferă mijloace suplimentare pentru o cooperare mai activă, inclusiv în ceea ce priveşte consilierea şi asistenţa acordate de NATO în sprijinul procesului de reformă în RM. Șefa Biroului de Legătură NATO susține că exerciţiile internaţionale pentru militarii moldoveni reprezintă o platformă pentru dialog şi cooperare şi o oportunitate de a spori încrederea reciprocă, înţelegerea şi transparenţa. „NATO respectă pe deplin şi neechivoc neutralitatea R. Moldova, iar relaţia noastră se bazează pe acest principiu. Cu toate acestea, neutralitatea nu înseamnă izolare, iar R. Moldova poate obţine experienţă şi cunoştinţe valoroase din angajamentul cu partenerii săi”, spune Kristina Baleysite.

XS
SM
MD
LG