Linkuri accesibilitate

Petru Macovei: „Ne dorim să existe un cadru de concurență loială în rândul instituțiilor media”


Mass media, concept generic.

Interviu cu directorul Asociației Presei Independente.

La Chișinău se lucrează la modificarea legislației în domeniul audiovizualului. Cît de eficiente sînt eforturile societății civile pentru a obține o legislație democratică în domeniu și corespunzătoare standardelor Uniunii Europene. Un interviu realizat de Vasile Botnaru.

Europa Liberă: Domnule Macovei, încotro se mișcă gândirea legislativă care s-a cristalizat în forma unui grup de lucru la care participați și Dvs.? Ce anume vrea să modifice Legislativul și de ce?

Petru Macovei: „Aparent se mișcă într-o direcție bună, pentru că a fost înființat acest grup de lucru, divizat în opt subgrupuri, în cadrul cărora are loc procesul de elaborare a unor proiecte de acte legislative, care urmează să fie puse pe masa Parlamentului și avem asigurări din partea președintelui Parlamentului, Andrian Candu, că ceea ce vom lucra noi în cadrul acestor subgrupuri nu va fi un timp pierdut în zadar, ci se va cristaliza, așa cum spuneți Dvs., în niște legi care vor duce la îmbunătățirea cadrului de reglementare a activității mass-media din țara noastră. Ne dorim să existe un cadru de concurență loială în rândul instituțiilor media, un cadru de promovare a pluralismului mediatic.”

Petru Macovei și Vasile Botnaru
Petru Macovei și Vasile Botnaru

Europa Liberă: Până aici însă legislatorii au avut câteva inițiative, care au lăsat mască experții în mass-media.

Petru Macovei: „Este adevărat. Tocmai pentru asta ne-am și angajat în cadrul acestui grup de lucru, care are girul instituțiilor europene; în primul rând, al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, dar și al unor organizații internaționale prestigioase, cum este Internews International, de asemenea și Ambasada Statelor Unite ale Americii, dar și Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Internațională finanțează anumite activități în cadrul acestui grup de lucru.”

Europa Liberă: Deci, legislatorii, scrâșnind din dinți, au acceptat să modifice legile?

Petru Macovei: „Da. Acum eu sunt destul de sceptic dacă această activitate, până la urmă, va fi una cu efectele pe care ni le dorim cu toții, de aceea am și manifestat dorința de a avea girul Parlamentului și asigurări din partea Parlamentului că nu pierdem timpul în zadar la aceste ședințe. Pe unele segmente lucrurile au avansat destul de mult. De exemplu, în subgrupul nr. 1, care ține de elaborarea unui nou Cod al Audiovizualului, deci, noi vorbim deja de o cu totul altă lege, nu de legea despre care am vorbit în ultimii ani destul de mult, și anume, proiectul elaborat de societatea civilă în anul 2011, care a tot stat în sertarele președintelui Comisiei parlamentare pentru mass-media o bună perioadă de timp, repusă pe masa Legislativului. Deja s-a renunțat și la acest proiect de lege. Cu suportul Consiliului Europei, care a angajat niște experți, au venit ei în Moldova și împreună cu colegii de la Asociația Presei Electronice, cunoscuți experți în domeniul media, domnii Bunduchi, Râbca sau State, practic au definitivat un nou proiect de lege. Specificul acestei noi legi este că preia foarte multe din prevederile unei directive europene privind audiovizualul, și acesta este un plus. Totodată, din câte îmi dau seama, în această nouă lege vor fi date și definițiile a ceea ce este dezinformarea sau propaganda, vor fi date atribuții mai mari Consiliului Coordonator al Audiovizualului și va fi modificată schema de selectare, de numire a membrilor acestei structuri. Rămâne să vedem care va fi forma finală a acestei legi. Ni s-a promis la ședința care a avut loc vineri la Parlamentul Republicii Moldova că, în două săptămâni, practic vom avea legea definitivată pentru ca ea să-și urmeze ciclul legislativ, adică – înregistrarea, dezbaterea în comisii, dar și expertizarea din partea Comisiei de la Veneția.”

Europa Liberă: Deci, mai este mult până departe? Când ar putea să intre în vigoare la modul practic?

Petru Macovei: „S-a promis că noul Cod al Audiovizualului va fi adoptat până la mijlocul anului viitor, deci, până la alegerile parlamentare din 2018, noi sigur vom avea o nouă Lege a audiovizualului.”

Europa Liberă: Dar nu și o nouă instituție?

Petru Macovei: „Vă referiți la CCA?”

Europa Liberă: De exemplu.

Petru Macovei: „Sigur că nu. Depinde, dacă legea va prevedea reforma, atunci mandatul acestor membri ai CCA va deveni nul și va urma o altă procedură, dar iarăși eu nu vreau să fiu foarte, foarte optimist, pentru că avem experiențele destul de proaste din trecut, când o lege aparent bună ajungea să fie adoptată într-o variantă de care mai că îți era rușine, de aceea vreau să văd dacă fracțiunile parlamentare și, în special, majoritatea parlamentară va avea suficientă consecvență în ceea ce face, pentru că la nivel declarativ s-a promis că legea va fi adoptată fără modificări de structură. Rămâne de văzut.”

Europa Liberă: Aveți și experiența comunicării cu puterea după forurile presei, câteva ediții. Acum sunteți tocmai în pregătiri pentru un nou for al presei și ne amintim cu toții că lista de revendicări, sugestii a rămas în sertarele puterii; Dvs. continuați, totuși, să vorbiți despre problemele de actualitate ale presei. Nu-i donquijotism să vorbești despre deontologie și presă echidistantă în condițiile în care tot mai mult se vede cu ochiul neînarmat partajarea politică și baricadele de nepenetrat?

Petru Macovei: „Nu cred asta, pentru că, dacă vom înceta să vorbim despre aceste lucruri, ele nu vor dispărea cu siguranță și sunt absolut convins că, dacă nu vom trage în continuare alarma referitor la partajarea politică a posturilor, la lipsa pluralismului în instituțiile mediatice din Moldova, la comportamentul total nondeontologic al unei instituții media, acest lucru se va schimba de la sine. Nu! Chiar dacă vreți, după metoda picăturii chinezești, trebuie să vorbim despre asta, să cerem anumite schimbări, să apelăm la partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a obliga, într-un fel, sau a condiționa asistența financiară pentru țara noastră, inclusiv de modificări structurale în domeniul mediatic. Dacă este să ne referim la Foaia de parcurs pentru dezvoltarea mass-media, document elaborat la primele două ediții ale Forumului mass-media din Republica Moldova din 2015 și 2016, trebuie să constatăm că unele din solicitările comunității jurnalistice, care au fost cristalizate în aceste documente, au prins oarecum contur. De ce spun asta? Pentru că unul din subgrupurilor acestei entități create de Parlamentul Republicii Moldova prevede elaborarea unei concepții de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova. Un prim draft al acestei concepții deja a fost elaborat și el a fost făcut nu de către guvernare, ci de către experții în domeniul mass-media din Republica Moldova. Am văzut primul document, relativ bun, alte lucruri care sunt prevăzute în Foaia de parcurs pentru dezvoltarea media de asemenea sunt în curs de implementare. Da, sunt probleme care țin de esența unor reforme, Codul Audiovizualului este de asemenea o solicitare care este expres formulată în Foaia de parcurs și la forumurile mass-media s-a vorbit la ambele ediții de până acum despre acest lucru și acum, iată, s-a elaborat o lege. Și rămâne de văzut legile finale, versiunile lor finale ne vor demonstra sinceritatea actualei guvernări. Eu, bazându-mă pe experiența din anii precedenți, sunt destul de sceptic, dar asta nu înseamnă că nu oferim încă o șansă, poate ultima șansă de credibilitate, pentru guvernare pe segmentul reformelor necesare în media.”

Europa Liberă: Există un punct în care s-ar întâlni interesele guvernării și ale presei, ale întregii prese – războiul hibrid, care se poartă, este un lucru probat deja de expertizele internaționale. Cum ați răspunde la o întrebare simplă: Cine trebuie să scoată la iveală acest război hibrid, care se poartă cu ajutorul presei – sindicatul presei, instituțiile abilitate să reglementeze funcționarea presei, legislatorul?

Petru Macovei: „Toți împreună. Și, apropo, în cadrul acestui grup este și un subgrup – Securitatea informațională. El prevede inclusiv reexaminarea Concepției. Vă aduceți aminte, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură în anul curent Concepția securității informaționale a Republicii Moldova. Și chiar la ședința de vineri a grupului am avut o discuție oarecum în contradictoriu cu președintele comisiei parlamentare specializate pe securitate, domnul Boțan, legată de conceptul acestei securități. Documentul adoptat în prima lectură, Concepția securității informaționale, care nu prevede aproape nimic legat de securitatea informațională. Acest document va trebui să fie amendat și, iată, în data de 17 noiembrie va avea loc o ședință a grupului de lucru care tocmai va examina ce trebuie de făcut pentru îmbunătățirea Concepției Naționale de securitate informațională a țării noastre și cu siguranță acolo trebuie prevăzute și activități care țin de activitatea instituțiilor reglementatoare, cum ar fi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, instituțiile specializate, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate, dar ar trebui să intervină aici și comunitatea jurnalistică, care trebuie să lupte în continuare: 1. Cu fenomenul știrilor false, cu distorsionările din media și 2. Să se ocupe de educația mediatică a populației Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În două cuvinte, ce ne puteți spune despre relația cu puterea judiciară? Datele personale, secretul anchetei, dosarele anonimizate arată că judecătorii nu prea sunt disponibili să participe și ei la dezvoltarea democratică a presei.

Petru Macovei: „Din punctul meu de vedere, problema aici rezidă în interpretările abuzive pe care le dă Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal și intențiile pe care le are acest centru de a secretiza tot ce nu a fost secretizat până acum și tot ce asigura, într-o anumită măsură, capacitatea mass-mediei, în special a jurnaliștilor de investigație, să scoată la iveală scheme criminale sau conflicte de interese pe anumite segmente, judecători, funcționari etc., etc.”

Europa Liberă: Dânșii se acoperă cu norme europene, care, dacă nu se aplică, ar putea provoca niște amenzi exorbitante?

Petru Macovei: „Păi tocmai că se acoperă, pentru că, dacă ar exista o interpretare pertinentă a acestor norme, pornind și de la interesul public. Apropo, de acest lucru, experții Consiliului Europei au fost foarte duri cu o inițiativă a Centrului de Protecție a Datelor cu Caracter Personal din Republica Moldova, care ține de modificarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în special în ceea ce ține de activitatea jurnalistică. Cei de la Protecția Datelor cu Caracter Personal insistă pe introducerea unor restricții suplimentare pentru jurnaliști, atunci când vor accesa datele cu caracter personal, ceea ce nu este deloc OK și experții Consiliului Europei au fost foarte duri pe acest segment. În cadrul grupului de lucru există un alt subgrup, care se ocupă de examinarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a legii privind accesul la informație, două legi importante de care depinde în mare parte activitatea jurnaliștilor din Republica Moldova. Și în acest grup au existat discuții în contradictoriu, discuțiile continuă, dar poziția noastră este că Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal trebuie să facă un pas înapoi și să renunțe la inițiativele care, practic, vor împiedica jurnaliștii să-și facă munca în beneficiul publicului. Anumite date trebuie să fie protejate și ele sunt protejate și în legea actuală, însă acest exces de zel mi se pare foarte suspect. În condițiile Republicii Moldova în care toate structurile publice sunt controlate politic, refuz să cred că acest centru nu primește și el anumite indicații de la politicieni. Chiar dacă ei vor afirma că sunt o instituție autonomă, înțelegem, toate instituțiile se declară autonome, în realitate, însă, suntem martori cu toții că deciziile se iau după criterii anumite politice. Refuz să cred că acest centru, cu atâta insistență și ardoare, promovează niște modificări doar pentru că ei își doresc foarte mult, sunt mari apărători ai datelor cu caracter personal.”

Europa Liberă: Cât privește judecătorii, vă întrebam dacă sunt ei mai prietenoși cu ziarele, dacă au devenit ei mai indulgenți cu „Ziarul de Gardă”, de exemplu, care era obiectul răfuielilor permanente? S-au împăcat judecătorii cu faptul că presa trebuie să fie una de investigație?

Petru Macovei: „Eu cred că noi nu ar trebui să discutăm aici despre indulgența sau nonindulgența unor judecători sau unor altor factori de decizie din sistemul judecătoresc. Există un cadru legal, pe care ei trebuie să-l respecte și niște norme într-o societate democratică cu care ei trebuie sau să se împace, sau să nu mai fie judecători.”

Europa Liberă: Dar există și practicile curente, atunci când un demnitar din domeniu etichetează presa drept „câine turbat”, judecătorii acționează ca atare?

Petru Macovei: „Corect… Și nu i s-a întâmplat nimic acelui judecător și nici altor judecători și înalți funcționari de stat, care și-au permis atacuri absolut impardonabile în adresa instituțiilor media. Mă întrebați dacă judecătorii s-au împăcat? Cu siguranță nu, dar nu vor avea de ales, pentru că, dacă vă aduceți aminte, după protestele comunității jurnalistice, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat, totuși, un regulament…”

Europa Liberă: A bătut în retragere?

Petru Macovei: „…un regulament care este cât de cât acceptabil. Alta e problema că acest regulament încă nu se aplică, este o problemă sistemică, dacă vreți, că multe din regulamentele și legile relativ bune sau bune sunt publicate, și nu ajung să fie aplicate. Va trebui să insistăm pentru ca secretizarea sau ascunderea unor date cu caracter personal să fie făcute exact conform acestui regulament, iar judecătorii să se conformeze deciziilor care au fost adoptate deja.”

XS
SM
MD
LG