Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruță: „Constatările noastre sunt certe: recuperările sunt zero pentru moment din ce a fost fraudat în sectorul bancar”


Veaceslav Negruță

Interviul dimineții cu economistul expert al Transparency International-Moldova pe tema Raportului de monitorizare a sectorului financiar-bancar (2016-2017).

Transparency International – Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, în colaborare cu Centrul pentru Investigații Jurnalistice, au prezentat un Raport privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017. Raport care arată diverse aspecte ale modului în care au evoluat lucrurile sau, poate, s-a bătut pasul pe loc după fraudele bancare de acum aproape trei ani. O convorbire cu economistul Veaceslav Negruță, expert la Transparency International – Moldova.

Europa Liberă: O nouă analiză a modului în care au evoluat lucrurile în sectorul financiar-bancar după fraudele din anii 2014-2015, un raport realizat de Transparency International – Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare „Viitorul”, în colaborare cu Centrul pentru Investigații Jurnalistice. Un raport menit să ofere răspunsuri privind măsurile ce s-au luat sau se iau ca asemenea fraude grotești să nu mai fie posibile, iar banii să fie returnați. În general vorbind, dle Negruță, inspiră ceva optimism ce-ați constatat?

Veaceslav Negruță: „Este adevărat că scopul nostru a fost de a identifica evoluțiile în sectorul bancar, cadrul legal care a fost modificat și dacă acesta este aplicat sau nu și, evident, am făcut o radiografie a ecoului acelui jaf al secolului care s-a întâmplat în anul 2014. Din păcate, sunt prea multe întrebări și poate acest efort pe care l-am depus împreună cu colegii de la Transparency International și de la IDIS „Viitorul” ne provoacă și mai multe întrebări deocamdată lăsate fără răspunsuri de către autoritățile de aici.

Constatăm în 2017 în special un efort coordonat de a zădărnici, pe de o parte, și lansarea raportului Kroll 2 care ar trebui să aducă mai multe elemente în discuțiile publice, pe de altă parte, un efort de a legaliza anumite bunuri, active obținute ilegal, inclusiv prin extragerile de mijloace care s-au întâmplat aici în sectorul bancar în 2014 și 2015. Astea sunt constatările. Și din păcate, instituțiile statului rămân cumva în acea paralizie indusă.

Chiar Legea cu privire la Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, ARBI, care a fost votată în luna februarie, iată vedem că sunt tot felul de inițiative de modificări, de mișcări privind re-subordonarea acestei agenții de la CNA către autoritatea de Administrare Fiscală care nu are nicio atribuție cu aceste competențe. Am văzut legi care au fost adoptate în anul 2016 atunci la pachet pentru a elimina anumite riscuri din sectorul bancar, ca și precondiție pentru a avea memorandum cu Fondul Monetar, dar vedem că pe parcurs s-a intervenit deja și la aceste legi cu modificări: într-un caz de două ori, în alt caz - o modificare la altă lege.”

Europa Liberă: Și ce explicații, iată, vorbind acum de evoluția cadrului nou legal adoptat după 2016, ați avea Dvs. sau colegii Dvs. pentru aceste intervenţii?

Veaceslav Negruță: „Noi credem că acest cadru nou legal de reglementare în sectorul bancar într-un fel a fost impus de către partenerii de dezvoltare, în special e vorba de Fondul Monetar, Banca Mondială, Comitetul Basel, care și sunt în mare parte autori a acestor noi legi. Aceste legi întruchipează, de fapt, bunele practici și experiențele pe care le-au avut alte țări. Din acest punct de vedere zicem că legile sunt bune, dar ele creează un anumit disconfort pentru acele grupuri care au gândit și care în mare parte probabil că au și beneficiat de extragerea fondurilor de aici și sunt într-un fel amenințate dacă legile sunt aplicate în felul în care au fost gândite și concepute de către autorii acestor legi. De aceea se vine acum cu modificări, ca să nu le creeze disconfort în continuare.

Trebuie să spunem că investigațiile companiei Kroll au progresat totuși, chiar dacă noi nu avem prea multă informație aici în spațiul intern. Iar eventualitatea sechestrării sau blocării anumitor active în jurisdicții străine creează acest disconfort pentru beneficiarii care sunt aici în Republica Moldova și se vine cu fel de fel de inițiative legislative, cum ar fi „amnistia capitalurilor”, se vine cu „cetățenii contra investiții” sau cu alte lucruri care, din păcate, zădărnicesc pe de o parte investigația, pe de altă parte și eventuala recuperare de fonduri și readucerea lor acasă în proprietatea statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cea mai recentă modificare probabil în acest sens ține de agenția aceasta de recuperarea bunurilor infracționale. Se încearcă să fie resubordonată, să nu fie gestionată de CNA, ci de Fisc. Cum ar fi de explicat, iată, această intenție de schimbare și cum această schimbare ar putea zădărnici recuperarea bunurilor infracționale?

Veaceslav Negruță: „Haideți din start să spunem că Serviciul Fiscal nu are competențe mai largi decât urmărirea și obligarea contribuabililor să-și onoreze obligațiunile fiscale. Iar când vorbim de ARBI, de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale, competențele sunt mult mai largi. Ca și obiect al recuperării, dar și ca instrumentare, Fiscul nu are competențe de investigații, de urmăriri, de colaborări cu agenții specializate care sunt peste hotare. Respectiv, partenerii și experții de la Comitetul Basel și de la Banca Mondială, când au identificat locația acestei agenții, ARBI, atunci au spus că CNA este locația cea mai potrivită în cazul Republicii Moldova.

Să nu uităm un lucru, CNA, prin rapoartele sale de expertiză anticorupție atât la Legea amnistiei capitalului, cât și cetățeniei contra investițiilor, s-a expus foarte clar: aceste legi sunt forme de spălare a banilor din proveniență dubioasă și aceste legi sunt contrat interesului public și atentează la securitatea cetățenilor Republicii Moldova, dar și a Republicii Moldova ca stat. Respectiv, există un anumit disconfort și acele metodologii aplicate de către CNA în ultimul timp probabil că motivează această intenţie a acestor autori.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. ne spuneți acum că CNA a devenit prea puternică ca să i se încredințeze, iată, această sarcina de recuperarea a bunurile infracționale?

Veaceslav Negruță: „Nu cred că a devenit prea puternică, ci noile metodologii de evaluare, anumite proceduri aplicate de CNA sunt impuse inclusiv de partenerii de dezvoltare și sunt monitorizate. Respectiv, presupun că pentru beneficiari această situație creează un disconfort, o incertitudine. Şi pentru a se asigura, se face această inițiativă de reamplasare a subordinii de la CNA către administrația fiscală.”

Europa Liberă: Există o retorică a autorităților, se face multă vorbire despre recuperarea deja a banilor furați. Ce constatări ne puteți împărtăși, pornind de la acest raport?

Veaceslav Negruță: „Constatările noastre sunt unele certe și, de fapt, confirmate și prin acele comunicate de presă emise de către Ministerul Finanțelor și de către Banca Națională, comunicate care sunt contrare declarațiilor politice lansate în spațiul public inclusiv de președintele Parlamentului Candu. Şi constatările sunt următoarele: din mijloace fraudate din sectorul bancar recuperări sunt zero pentru moment. În paralel are loc procedura de insolvabilitate și lichidare a acelor trei bănci implicate în acest scandal și jaf al secolului. Iar procedura de insolvabilitate presupune vinderea de active, de automobile, clădiri, alte lucruri din care, într-adevăr, este recuperată o anumită sumă, dar aceasta nu ține de recuperarea fraudelor, pentru că nici măcar nu au pornit investigațiile veritabile.

Doi, când se vorbește despre un miliard de lei recuperat trebuie să facem claritate și asta ne spune și Banca Națională și Ministerul Finanțelor. Până la convertirea garanțiilor în datorie de stat, în octombrie 2016, s-au recuperat sume de până la 800 de milioane de lei care au intrat în conturile Băncii Naționale și nu a bugetului, iar după ce a fost convertită garanția în datorie de stat, în bugetul statului din octombrie 2017 și până la ziua de azi au fost încasate 270 de milioane de lei. E vorba de surse recuperate doar din vinderea activelor acestor trei bănci.”

Europa Liberă: Adică, niciun ban până la urmă, ca să tragem linie, niciun ban din cei cu adevărat furați?

Veaceslav Negruță: „Da, din păcate niciun ban din cei dispăruţi urmare a fraudelor întâmplate aici.”

Europa Liberă: Raportul Kroll 2, dle Negruță, pe lângă o tergiversare a apariției acestui raport se poate observa și o neclaritate legată de faptul dacă va fi sau nu publicat. Ce constatări ne puteți împărtăși în legătură cu asta?

Veaceslav Negruță: „Noi am constat, de fapt, că doar raportul Kroll poate fi la acest moment considerat o bună foaie de parcurs în sensul investigaţiilor care urmează aici în Republica Moldova. Acesta este un document sistematizat chiar dacă vorbim de raportul Kroll 1. Raportul Kroll 2 trebuie să aducă elementele necesare pentru a avea siguranța că într-adevăr instituțiile statului sunt impuse, fie și din afară, să pornească aceste investigații. Este adevărat că raportul Kroll 2 aduce mai multă sensibilitate anumitor grupuri de persoane și beneficiarilor probabil.

Din păcate, vedem anumite declarații lansate în spațiul public care certifică existenţa acestei sensibilități. Noi am văzut acum câteva zile declarațiile președintelui Parlamentului, Andrian Candu, care zice că dânsul s-a înțeles cu prim-ministrul Filip pentru a insista ca anumite informații să fie totuși lansate în spațiul public.

Trebuie să revenim la normalitate și să spunem că acest raport Kroll 2 este în baza unui contract încheiat cu Banca Națională, deci nu trebuie factorul politic să intervină și să substituie instituțiile statului, ca BNM, care trebuie să-și facă meseria. Banca Națională, când primește acest raport, trebuie mai departe să-l delege, să-l prezinte instituțiilor de urmărire, inclusiv CNA, Procuratura dacă e cazul, ca investigațiile să fie făcute de instituțiile statului, fără implicarea factorilor politic care într-un fel sau altfel, din punctul nostru de vedere, sunt într-o situație de conflict de interese, pentru că au semnat și au acceptat anumite garanții emise atunci, în 2014, fiind factori de decizie.”

Europa Liberă: Vorbind de capacitatea BNM de reglementare a sectorului bancar, ce se poate spune în acest sens, devreme ce vedem că BNM observă creditele compromise doar în băncile pe care le supraveghează, cele trei bănci supravegheate acum, nu și în celelalte bănci, în timp ce, iată, creșterea carditelor compromise este evidentă?

Veaceslav Negruță: „Un alt lucru pe care îl constată raportul făcut de noi este acel portofoliu al creditelor neperformante care, într-adevăr, este în creștere. Pe de o parte, este și această capacitate întârziată a Băncii Naționale, când doar intrând în anumite acțiuni de supraveghere sau de gestiune impusă în băncile comerciale, făcând o evaluare migăloasă a creditelor, constată aceste credite neperformante.

Și aici avem două situații. Atunci în anul 2014, când se impunea o intrare în administrare sau în supraveghere specială, care este o fază timpurie, în acele trei bănci care acum sunt în insolvabilitate, Banca de Economii, Banca Socială și la Unibank, Banca Națională atunci nu a făcut-o. Dacă intra în supraveghere atunci, avea să fie situația probabil că mult mai sub control și poate nu era cazul să se întâmple garanții emise și alte lucruri.

Acum, banca practic supraveghează peste 60% din capitalul bancar, fiind prezentă în acele trei bănci, Moldova-Agroindbank, Moldindconbank și la Victoriabank, dar din păcate se constată că problemele tradiționale, cum este transparența acționariatului sau managementul ineficient, sau creditele neperformante, toate încă prezintă riscuri. Ele încă nu au fost soluționate. Chiar având la bază legislația nouă, din păcate Banca Națională încă nu a finalizat această misiune.

A propos, acest subiect este și subiectul principal în discuțiile cu misiunea Fondului Monetar care acum este la Chișinău și sunt sigur că ar trebui să fie progrese având la bază cadrul legal nou adoptat aici.”

XS
SM
MD
LG