Linkuri accesibilitate

România și starea de insularitate


Distrugătorul USS Donald în portul Constanța, 14 aprilie 2014.
Distrugătorul USS Donald în portul Constanța, 14 aprilie 2014.

Tom Goffus: România împreună cu America veghează la Marea Neagră

România este un stat-frontieră în fața agresiunii Rusiei, a spus americanul Tom Goffus, adjunctul asistentului ministrului apărării, cu ocazia Zilei Armatei. În fiecare an oficialitățile de la București îi sărbătoresc pe militarii români în amintirea zilei de 25 octombrie 1944, când armata română a câștigat Bătălia de la Carei, eliberând Transilvania de Nord de sub ocupația Ungariei hortiste.

Invitat la Ambasada României din Washington de ziua armatei române, reprezentantul Pentagonului a subliniat că România și Statele Unite împărtășesc un parteneriat profund și durabil, adăugând că România împreună cu America veghează la Marea Neagră pentru a menține această zonă în siguranță.

Este vorba despre baza militară americană de lângă Constanța, al cărei rol pare să crească pe măsură ce această zonă devine tot mai interesantă din punct de vedere strategic.

Dar la o adică, România nu-și poate apăra țărmul mării, fiindcă nu are acolo nici vase de război, nici tehnică defensive. În discuție nu este, însă, neapărat un eventual război, ci o situație care se tot complică din 2014 încoace, după anexarea Crimeii de către Rusia.

Peisajul e compus dintr-o Rusie care și-a întărit pozițiile la Marea Neagră, și-a adus armament sofisticat, amenință că va plasa pe coastă inclusiv încărcături nucleare, și o Turcie care se desprinde tot mai mult de NATO și care a semnat luna trecută un contract în valoare de două miliarde și jumătate de dolari cu Rusia pentru un sistem anti-rachetă S-400, care firește că e astfel conceput să nu poată fi folosit împotriva celor care-l produc.

Între aceste două țări care și-au disputat mereu în istorie supremația asupra Mării Negre, se mai află Ucraina, o țară descompusă de războiul din Donbas și de umbra Rusiei asupra Estului său, Georgia, de la care Moscova a smuls pe rând Abhazia și Osetia de Sud și România, care se pregătește să cumpere rachete Patriot de la americani.

Apoi, în vecinătatea de sud-vest a României, la nici 200 de kilometri, în Serbia, se află o bază militară rusească unde acum câteva zile ministrul rus al Apărării a dus la Belgrad șase avioane de vânătoare de tip MIG-29, în cadrul unei livrări de armament care sugerează că Moscova nu și-a abandonat ambițiile sale balcanice.

În vestul României, Ungaria a semnat cu accord de 12 miliarde de dolari pentru încă două grupuri la Centrala Nucleară de la Paks. Vladimir Putin s-a arătat gata să construiască cele două rectoare pe banii Rusiei, atunci când Bruxelles-ul a constatat că acordul dintre cele două părți nu a respectat normele europene.

Iar bulgarii, când au fost întrebați cine ar vrea să-i apere într-un sondaj făcut anul acesta de Gallup, au indicat în majoritate ca primă opțiune Rusia.

De ziua armatei, în România nu se discută prea mult despre poziția insulară a țării, înconjurată de state instabile și indecise precum Moldova sau Ucraina și de țări care au relații tradiționale bune, chiar dacă nu neapărat fericite cu Moscova.

Deși fragilă din punct de vedere militar și aflată la periferia Europei, la mai puțin de 400 de kilometri de Sevastopol, unde este cazată flota rusească a Mării Negre, România se bazează pe Statele Unite în toate.

Această strategie nu este însă agreată complet de liderii coaliției de guvernământ de la București, care au devenit de la câștigarea puterii în decembrie anul trecut tot mai critici față de valorile occidentale, tinzând cumva spre abordările care se desfășoară în jurul țării.

XS
SM
MD
LG