Linkuri accesibilitate

Andrei Bivol: „Barierele administrative pe care le-a întâlnit acest proiect au avut loc la nivel de primărie și de consiliu municipal Chișinău”


Sediul din bacău al firmei Dedeman.

De ce pierde Chișinăul investiția de 20 de milioane de euro a firmei românești Dedeman.

Grupul Dedeman se retrage definitiv de pe piața din Republica Moldova. Reţeaua românească de retail se angajase să construiască o parcare pentru 460 automobile, 50 locuri de parcare pentru angajați și să investească peste un milion de euro pentru a reconstrui sensul giratoriu și de a fluidiza traficul de la intersecțiile străzii Ismail, Calea Basarabiei si Calea Moșilor din Chișinău. Un interviu cu avocatul Andrei Bivol.

Europa Liberă: Românii de la Dedeman își anunță retragerea proiectului investițional din Republica Moldova. Dvs. sunteți avocatul acestei companii, să vă întreb: Chiar au existat și mai există probleme atât de serioase, ca să se creeze impresia că mediul de afaceri din Republica Moldova nu e unul prietenos?

Andrei Bivol: „În primul rând, anunțul a fost făcut de către Piele SA, compania care are acționariat majoritar italian, care deține acele terenuri pe care urma să fie ridicat acest complex comercial Dedeman. Sunt avocatul, reprezentantul acestei companii, dar am consultat ambele companii în procedurile de obținere a autorizațiilor necesare pentru a putea demara acest proiect. Intenția noastră nu a fost să generalizăm sau să acuzăm toate instituțiile, toate autoritățile. Problema proiectului nostru este una ce ține de municipiul Chișinău, de autorități, pentru că piedicile și barierele administrative pe care le-a întâlnit acest proiect au avut loc la nivel de Primărie Chișinău și Consiliu municipal Chișinău. Acest proiect s-a inițiat în 2015…”

Europa Liberă: 20 de milioane de euro urmau să ajungă în Republica Moldova pentru a fi create și 200 de locuri de muncă.

Andrei Bivol: „În 2015 a început, a fost semnat primul document, primul contract între părți, prin care Dedeman a manifestat interes față de terenurile fostei Fabrici de piele. În prezent, acolo sunt peste 50 de clădiri în stare avariată. Știm cu toții această zonă din oraș - sfârșitul străzii Ismail intersecție cu Calea Basarabiei. Este o zonă eminamente, practic, un dezastru acolo. Aceste clădiri sunt în stare avariată. În urma proiectului, Dedeman urma cu forțe proprii, cu investiții proprii să demoleze acele construcții și să construiască pe locul lor acel complex comercial care urma să ocupe o suprafață mai mică de 50 la sută din tot terenul. Marea parte a spațiului era destinată unei parcări de 460 de locuri și spații verzi. O zonă de spații verzi, pentru că este în zona riverană a râului Bâc. Urma să fie curățată toată această zonă, amenajată în modul corespunzător...”

Europa Liberă: De către investitor?

Andrei Bivol: „De către investitor, evident. Asta face parte din proiectul de investiție.”

Europa Liberă: Și investitorul a trântit ușa, a dat cu piciorul și pleacă? Categoric e pe cale să abandoneze afacerea?

Andrei Bivol: „În principiu, în momentul de față investitorul nu are niciun fel de obligație contractuală de a continua, de a realiza vreo investiție și partea opusă, Piele SA, a fost informată că Dedeman nu va mai continua niciun fel de aranjament contractual. Nu pot acum eu să dau declarații în locul lui Dedeman că se duce definitiv din Moldova, dar din ceea ce am reușit să discutăm cu ei, situația și experiența pe care au avut-o în ultimii doi ani nu e foarte motivantă și nu-i motivează foarte tare ca să…”

Europa Liberă: Cine a pus bețe în roate – administrația locală?

Andrei Bivol: „La momentul când a fost încheiat contractul, una din condiții…”

Europa Liberă: Pentru că vorbiți despre bariere administrative, birocrație excesivă, lipsa unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale…

Andrei Bivol: „Totul a început de la o eroare a autorităților locale. Când a fost întocmit actualul Plan urbanistic, în anul 2006-2007, toată zona unde se află Fabrica de piele, care este eminamente o zonă industrială, comercială a fost codificată cu un cod de folosință de zonă de agrement, restaurante, plajă, marină… Vă dați seama cam ce fel de plajă poate să fie pe malul râului Bâc, mai ales în acea zonă. Din cauza acestui cod, Primăria a refuzat eliberarea Certificatului de urbanism pentru proiectarea și construcția acestui centru comercial. Vezi, Doamne, nu poate fi construit în acea zonă, pentru că este zonă pentru agrement. Deci, dacă investitorul demola toate clădirile, înapoi nu mai putea să construiască absolut nimic. Evident că investitorul a fost prudent și a solicitat ca să fie clarificată situația cu terenul. Oricum a fost semnat un ante-contract de investiție prin care părțile au stabilit anumite termene, ca să rezolve situația respectivă. A fost obținută autorizația de demolare, iar în momentul când a fost solicitat Certificatul de urbanism pentru proiectare, Primăria a refuzat. A spus că trebuie să schimbați codul de folosință, iar codul de folosință în Planul urbanistic poate fi schimbat doar prin decizia Consiliului municipal Chișinău. Investitorul s-a conformat, am reactualizat o dată termenii contractuali, am înțeles că, bine, dacă trebuie de modificat, modificăm, deși părerea arhitecților care au lucrat la proiect era că nu trebuie modificat. Un an de zile a durat procedura în fața Primăriei în care au fost obținute toate avizele, a fost trecut proiectul prin Consiliul urbanistic municipal, au fost făcute consultații publice, după care a fost reținut proiectul fără niciun motiv patru sau cinci luni la Primărie, la Direcția arhitectură, ca în ianuarie 2017 să fie transmis Consiliului municipal Chișinău pentru decizia finală. În februarie 2017 a avut loc o ședință a Comisiei de specialitate funciară, construcții și urbanism a Consiliului municipal în care trebuia să fie dat aviz pozitiv acestui proiect, ca să fie pus pe ordinea de zi și votat în Consiliul municipal. În Comisie sunt 11 membri, pentru această decizie sunt necesare șase voturi, adică o majoritate simplă. Noi am avut cinci voturi „pro”, socialiștii și comuniștii au votat „contra”. Bine, este și aici un factor geopolitic. Până la urmă, este o investiție românească, iar știm bine că stânga politică în Republica Moldova favorizează mai mult factorul estic. Mă rog, eventual și investițiile din Federația Rusă sau din zona aia, dar au fost și doi consilieri ai Partidului Liberal care s-au abținut de la vot. Era nevoie de un singur vot ca acest proiect să treacă și să fie pus pe ordinea de zi ulterior în Consiliul municipal. În momentul de față putem spune că proiectul stă la „murat” de aproape un an de zile în Consiliul municipal. Săptămâna trecută, această chestiune a fost pusă încă o dată pe ordinea de zi a Comisiei, dar Comisia nu s-a întrunit, pentru că nu avea cvorum sau s-a întâmplat ceva și nu există niciun fel de certitudine când va fi data următoarei Comisii, dacă va fi avizată pozitiv și dacă va fi votată pozitiv în Consiliul municipal. Din aceste motive, după doi ani și jumătate de frământări și așteptări, să zicem așa, Dedeman a luat decizia că nu mai poate să aștepte.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă, rămâneți la ideea că, totuși, acest mediu prietenos despre care se vorbește nu e chiar atât de prietenos pentru cei care vor să-și investească banii în Republica Moldova?

Andrei Bivol: „Nu, nu este. Noi nu vrem să generalizăm, dar vă dați seama – atunci când un investitor care este de acord să investească 20 de milioane de euro și să reamenajeze o zonă care este în prezent dezastruoasă și nu poate, este blocat în Primărie și în Consiliul municipal din cauza nu știu căror interese, cum poate să reușească un investitor mai mic? Noi, până la urmă, vorbim că economia se bazează pe întreprinderile mici și mijlocii. Păi, dacă Dedeman-ul cu 20 de milioane de euro investiții nu poate să vină pe piața Republicii Moldova, cum pot să vină investitorii mai mici? Și atunci este cumva o disonanță cognitivă aici între ceea ce se vorbește și ceea ce se face.”

Europa Liberă: Mai merită de luptat pentru ca să supraviețuiască acest proiect investițional?

Andrei Bivol: „Evident că merită de luptat. Până la urmă, chiar și acest comunicat pe care l-a dat beneficiarul investiției face parte din această luptă.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG