Istoricul Johann Böhm, născut în anul 1929, într-o localitatea din Ardealul de Nord, a publicat în ultimii 30 de ani numeroase studii în care s-a ocupat, mai ales, de problematica minorităţii germane din România în perioada 1918-1944. Accentul principal l-a pus mereu pe analiza fenomenului naţionalist şi prezentarea activităţii unor persoane care au contribuit la îndoctrinarea nazistă a minorităţii. Această tematică s-a aflat şi în centrul atenţiei autorilor care au colaborat cu studii şi articole la publicaţia intitulată Revistă bi-anuală pentru istorie, literatură şi politică (Halbjahresschrift für südosteurpopäische Geschichte, Literatur und Politik - HJS) pe care Böhm a editat-o, între anii 1989 şi 2016, în Germania.
În ultima sa carte, Johann Böhm, se ocupă de presa interbelică germană din România, Ungaria şi Iugoslavia. Direcţia cercetării se desprinde deja din titlul lucrării: „Influnţa naţional-socialismului asupra presei grupurilor etnice germane din România, Ungaria şi Iugoslavia. Structura ziarelor şi tematica centrală”. Pornind de la numeroasele publicaţii din aceste ţări, Böhm urmăreşte nu numai procesul de influenţare din partea partidului nazist din Germania, ci şi contribuţia unor lideri autohtoni la uniformizarea ideologică a grupurilor etnice din cele trei ţări. Cel mai relevant (şi exhaustiv) capitol din carte este cel în care analizează presa din perioada 1940-1944 din România. În presa uniformizată şi ghidată de către politruci ai Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc al Grupului Etnic German din România (NSDAP-DVGiR) se publică nenumărate articole în care se face apologia războiului ideologic şi de cucerire a Germaniei hitleriste; articole virulent antisemite şi rasiste, cît şi texte preluate direct din mass-media celui de-al Treilea Reich, subordonată fabricii de propagandă a ministrului Goebbels.
Suprapunerile tematice cu ziarele din Ungaria şi Iugoslavia sînt evidente.
Pentru exemplificarea tendinţelor ideologice descrise, Böhm citează largi fragmente din articole apărute după 1922, făcînd şi trimiteri la biografia unor autori şi la cariera postbelică a unora dintre ei. Astfel, schiţează activitatea unor publicişti nazişti ca, de pildă, Heinrich Zillich (1898-1988) sau Hans Hartl (1913-1990), care după terminarea războiului au jucat un rol important în cadrul asociaţiilor de refugiaţi germani din Europa răsăriteană, respectiv în presa apropiată acestor organizaţii.
Ultimul capitol al cărţii este redactat de Klaus Popa care analizează două reviste („Sachsenspiegel” / în traducere: Oglinda săsească şi „Volk im Osten” / Popor în răsărit) şi ziarul „Südostdeutsche Tageszeitung”, fostul organ al Grupului etnic german din România care a apărut între martie 1941 şi august 1944 într-o ediţie pentru Banat şi alta pentru Transilvania.
Din păcate, autorii au renunţat la un capitol final în care şi-ar fi putut expune concluziile. Pe lîngă mici erori tehnice şi note de subsol în care apar trimiteri la surse incomplete, volumul acesta oferă o privire obiectivă asupra unui capitol al trecutului recent, care mai are încă multe pete neelucidate.
---------------------------------------------------------
Johann Böhm, Einfluss des Nationalsozialismus auf die Presse der deutschen Volksgruppen in Rumänien, Ungarn und Jugoslawien. Zeitungsstrukturen und politische Schwerpunktsetzungen (Influnţa naţional-socialismului asupra presei grupurilor etnice germane din România, Ungaria şi Iugoslavia. Structura ziarelor şi tematica centrală), Peter Lang Verlag, Frankfurt am Main 2016, 374 pp.
Presa etnocentristă germană din România, 1922-1944 (Colaj: William Totok)
