Linkuri accesibilitate

Viorel Furdui: „Cum de se întâmplă că aceia cotaţi cu cea mai mare încredere de către cetăţeni să fie indirect considerați criminali?”


Viorel Furdui, directorul executiv al Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

Interviul matinal la radio Europa Liberă.

O delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat al Chişinăului, Dorin Chirtoacă şi, în general, de situaţiei autorităţilor locale din Moldova. Delegaţia, în frunte cu preşedintele Camerei Regiunilor Gunn Marit Helgesen, s-ar fi întâlnit cu primarul Dorin Chirtoacă suspentat din funcţie şi cercetat în două dosare penale, precum şi cu procurorul Viorel Morari şi ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari. Concluziile oficialilor europeni se vor conţine într-un raport şi o rezoluţie despre Moldova care ar urma să fie aprobate la sesiunea din octombrie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei. Despre cazul Chirtoacă şi despre situaţia aleşilor locali care pare să se fi înrăutăţit, cel puţin aşa remarcă Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) discutăm cu Viorel Furdui directorul executiv al CALM.

Europa Liberă: Aşadar, o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei aflată recent la Chişinău într-o vizită de documentare s-a arătat îngrijorată de cazul primarului suspendat Dorin Chirtoacă cercetat penal în două dosare. Aţi avut şi Dvs. întrevedere cu această delegaţia care în octombrie urmează să adopte un raport despre Moldova. Domnule Furdui care ar fi principalele concluzii după discuţiile pe care le-aţi avut cu oficialii europeni?

Viorel Furdui: „Într-adevăr Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei- în fruntea delegaţie s-a aflat vicepreşedintele acestei organizaţii şi preşedintele Camerei Regiunilor - Gunn Marit Helgesen asistată de directorul Congresului - Jean-Philippe Bozouls. Tema centrală a discuţiilor a fost, cu siguranţă, statutul aleşilor locali, situaţia primarului municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă, dar şi, în general, situaţia care s-a creat în domeniul democraţiei locale în Republica Moldova în ultima perioadă de timp. Şi asta pentru că acest domeniu, această temă are conexiuni cu justiţia şi libertatea presei – domenii problematice în Republica Moldova aflate permanent în vizorul Consiliului Europei. Această instituţie europeană este una din cele mai vizate în ce priveşte monitorizarea situaţiei în domeniul democraţiei locale. Principalele concluzii în rezultatul acestor discuţii sunt că reprezentanţii Consiliului Europei sunt foarte mult îngrijoraţi de faptul că situaţia aleşilor locali în Republica Moldova se înrăutăţeşte faţă de anul 2016 când s-au atestat anumite progrese în ce priveşte democraţia locală, a fost un anumit dialog între puterea centrală şi cea locală, au fost progrese inclusiv pe partea de descentralizare financiară. În 2017, însă, după toate aceste evenimente legate de arestări, dosare penale în privinţa unor primari, atacuri şi la adresa organizaţiei noastre, a CALM-ului, situaţia s-a înrăutăţit. E nevoie de a fi întreprinse mai multe măsuri. Oficialii europeni au fost miraţi, în special de cazul lui Dorin Chirtoacă, de faptul că poate fi suspendat din funcţie un primar ales direct în lipsa unei decizii definite a judecăţii. Au fost miraţi de felul în care sunt trataţi aleşii locali atunci când organele de anchetă întreprind anumite măsuri. E vorba în special de cazul primarului de Basarabeasca. S-au mirat de ce a fost nevoie de zeci de mascați pentru aducerea primarului în faţa organelor de anchetă în situaţia în care primarul a cooperat cu ancheta. Aceste lucruri sunt de neexplicat. Plus la asta, au fost miraţi de tratamentul diferit care li se aplică unor aleşi locali în raport cu alţii. Unii, chiar dacă au condamnare, sunt lăsaţi în libertate…”

Europa Liberă: Vă referiţi la primarul de Orhei, Ilan Shor.

Viorel Furdui: „Inclusiv la el, dar cazuri sunt mai multe, doar că nu sunt publice. În alte cazuri, cum ar fi cel al primarului Dorin Chirtoacă, se cere suspendarea după doar câteva luni de anchetă, când dosarul a ajuns în judecată şi nici nu e nevoie de suspendare sau de aplicarea unor măsuri preventive cum este arestul la domiciliu. Delegaţia europeană s-a mirat mult şi de motivele pentru care sunt intentate dosarele şi reţinuţi primarii. Motivele sunt, cel puţin, discutabile. De exemplu, al doilea dosar pe numele primarului municipiului Chişinău este absolut de neînţeles modul cum este interpretată situaţia. Ştim foarte bine că acordarea de spaţii locative reprezentaţilor organelor procuraturii, judecătoriilor, poliţiei etc. nu este de competenţa administraţiei publice locale. În mod normal urma ca statul, guvernul să ofere din bugetul de stat mijloace necesare pentru ca autorităţile locale să poată exercita această competenţă.”

Europa Liberă: Domnule Furdui, Dvs. prin ceea ce spuneţi sugeraţi că arestările şi intimidările mai multor primari au un substrat politic?

Viorel Furdui: „Vreau să atrag atenţia şi la ceea ce au spus colegii primari atunci când s-au întâlnit cu delegaţia Consiliului Europei. Ei au spus că în Republica Moldova orice partid care a deţinut puterea s-a folosit întotdeauna de acest instrument şi mecanism de presiune asupra primarilor în diferite scopuri. Ele pot fi politice, dar şi alte scopuri, anume să-i facă pe unii să tacă, pe alţii să-i pedepsească oarecum pentru opinii diferite etc. Am constatat că este o problemă de sistem. Colegii de la Consiliul Europei au atras şi ei atenţia că este o situaţie absolut nenormală atunci când mai mult de 60-70% de primari au sau au avut dosare penale intentate. Este o situaţie deloc bună deoarece ştim că primări şi autorităţile locale beneficiază de cea mai mare încredere în rândul populației, după biserică. Prin urmare, ne întrebăm cum de se întâmplă aşa ca cei care sunt cotaţi cu cea mai mare încredere de către cetăţeni să fie indirect considerați criminali. Este inacceptabilă această situaţie. Asta înseamnă, la nivel de sistem, că prea uşor în Republica Moldova se intentează dosare, prea uşor se arestează oamenii şi prea liber se interpretează anumite articole din Codul Penal, în special cel legat de abuz în serviciu, exces de putere, neglijență etc. Practic oricărui funcționar şi nu doar la nivel local îi poate fi intentat un dosar penal. Aici e marea problemă.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că pe parcursul anului 2016 dialogul cu actuală guvernare democrată a fost unul destul de bun, au fost adoptate mai multe decizii în favoarea aleşilor locali, dar că situaţia s-ar fi înrăutăţit în acest an. Ce s-a întâmplat, domnule Furdui? De ce această schimbare bruscă de macaz? De ce aceste multiple dosare, arestări în rândul primarilor?

Viorel Furdui: „Este şi pentru noi un semn mare de întrebare această schimbare bruscă de atitudine. Cu atât mai mult că pe parcursul anului 2016 a existat pentru prima dată trebuie să recunoaştem o cooperare destul de bună între administrația centrală şi cea locală. Schimbările care au fost realizate au avut şi au în prezent un impact destul de important pentru comunităţile locale şi pentru Republica Moldova, în general. De exemplu, descentralizarea fondului rutier – mai mult de jumătate din sursele financiare din acest fond se duc direct spre fiecare comunitate locală pe principii foarte clare şi obiective. Această măsură deja produce efecte. Sunt şi multe alte exemple. Iată însă a venit acest an 2017 şi au intervenit probabil anumite schimbări în abordare. Au început aceste presiuni de neînțeles asupra autorităţilor locale, aceste arestări. CALM ca organizaţie neafiliată şi independentă nu a avut decât să aibă o reacţie corespunzătoare. Ne-am opus acestor acţiuni şi nu în direcţia de a împiedica justiţia să-şi facă treaba, ci faţă de atitudinea şi abordarea care a avut loc faţă de aceste persoane .”

Europa Liberă: Şi a fost „taxată” inclusiv organizaţia Dvs. Am asistat în ultima vreme la diferite pretinse atacuri la adresa CALM. Această schimbare de atitudine a guvernării ar avea legătură, domnule Furdui, cu trecerea la sistemul electoral mixt? La scrutinul din 2018 jumătate dintre deputaţi ar urma să fie aleşi în circumscripții uninominale şi atunci rolul primarilor pare a fi mai mare.

Viorel Furdui: „Ştiţi mai mult ne adresează această întrebare. Multă lume leagă toate aceste schimbări cu trecerea la un alt sistem electoral. Nu putem exclude nimic în cazul dat. Ne este foarte greu să spunem cu certitudine care este motivul. Cred că sunt mai multe motive, inclusiv şi acesta ar putea fi. Noi credem însă că este o abordare absolut greşită şi total inacceptabilă deoarece după contrucţia sa şi modul de funcţionare CALM nu poate fi controlat de o forţă sau alta. Persoanele care au o altă abordare în privinţa noastră, consultanţii lor ar trebui pur şi simplu să studieze mai profund această organizaţie şi modul în care ea funcționează. Orice implicare a politicului, orice încercare a unei părţi de a deţine controlul asupra acestei organizaţii prin esenţă duce la destrămarea, la distrugerea acestei organizaţii, dar consecinţele sunt mult mai grave anume pentru cei care atacă deoarece noi deja vedem un impact negativ pe plan extern. Noi dimpotrivă am aşteptat să continuăm discuţiile pe marginea diferitor iniţiative şi restanţe care există în domeniul democraţiei locale, însă în schimb am primit atacuri şi la persoană, şi în adresa organizaţiei ceea ce este absolut contraproductiv.”

XS
SM
MD
LG