Linkuri accesibilitate

Delegația FMI la București. PSD încearcă să escamoteze incapacitatea de a se ține de promisiunile electorale.

România se redresează după criză însă o importantă parte din creșterea economică provine din consum, sunt de părere experții Fondului Monetar și ai Băncii Mondiale care au venit zilele trecute la București. Prim-ministrul Mihai Tudose spune că a ținut să-i întâlnească pentru a le oferi acces direct la situația oficială și nu pentru a cere un împrumut. Ei au putut intra în baza de date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a-și corecta previziunile pentru situația de final de an a României, „pentru că situația lor era greșită”, după cum spune prim-ministrul Tudose. Însă vizita experților de la FMI este un semnal de alarmă de care guvernul ar trebui să țină cont, acum, înainte de discutarea rectificării bugetare.

Mesajul lui Alejandro Hajdenberg, reprezentantul delegației FMI, către guvernul României este clar: Ați recuperat mult de la criza financiară, însă creșterea vine din consum. „Sunt unele riscuri, unul dintre ele fiind creșterea rapidă a deficitului fiscal. Nu este vorba doar de extinderea acestuia, dar și de structura bugetului,” orientat către majorări salariale și de pensii și mai puțin pe cheltuielile de capital ale guvernului.

Datoria publică, avertizează oficialul FMI, este în creștere nu doar în acest an, ci și pe viitor astfel că recomandarea experților Fondului este ca guvernul să-și propună un deficit de 1,5% adică mai mic decât cel prevăzut, de 2%. Altminteri, viitorul României sună bine, cu o creștere de 3,5% pe termen mediu.

Cheia către a ajunge la standardele de viață ale Uniunii Europene ar fi reformele structurale și investițiile (nu în ultimul rând în infrastructură). Cu alte cuvinte, creșterea economică este în mare măsură iluzorie și se sprijină pe cheltuieli de consum.

Aceste constatări făcute, nu întâmplător, la un eveniment organizat de Fondul Proprietatea sunt o traducere diplomatică a unor îngrijorări mai profunde, născute din tensiunile de dinaintea discutării în guvern a rectificării bugetare și de perspectiva sumbră a bugetelor pe anii viitori. Ultima perioadă i-a făcut pe unii să se întrebe dacă nu suntem din nou pe marginea prăpastiei. O criză declanșată de cheltuielile publice nesăbuite ale guvernului.

Prim-ministrul pare și el preocupat de perspectiva crizei. Altminteri ar fi inexplicabil de ce spunea zilele trecute, într-un interviu televizat, că va fi regândit modul în care sunt colectate contribuțiile pentru pensii.

Actualmente banii se colectează la stat (așa-numitul pilon 1) și la fondurile private (pilonul 2), dar nu o dată guvernul a criticat fondurile private, susținând că pilonul 2 nu are rentabilitate.

Ar trebui, în cel mai rău caz, naționalizat și, în cel mai bun, reglementat și controlat de stat.

Mihai Tudose a ales calea de mijloc spunând că pilonul 2 ar trebui să devină opțional. Contribuabilii ar avea de ales între a vărsa întreaga sumă pentru pensii la stat sau să direcționeze câteva procente către fondurile private. Grija prim-ministrului nu are legătură cu libertatea contribuabilului de a-și alege otrava fiscală, ci cu secătuirea fondului de pensii la care pensiile speciale par să fi contribuit hotărâtor.

Acum o lună, Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice, spunea că deficitul Fondului de pensii este, în acest an, de peste 14 miliarde de lei și ar putea ajunge la 17,2 miliarde anul viitor. Motivul creșterii deficitului ar fi majorarea salariilor și, implicit, a pensiilor aferente.

O altă sursă de tensiuni este apropiata rectificare bugetară despre care prim-ministrul spune că „va fi pozitivă”. Mihai Tudose a promis că săptămâna viitoare va fi adoptată rectificarea.

Pentru a dovedi că învață de la profesori, PNL a promis că dacă rectificarea va fi pozitivă va cere înființarea unei comisii de anchetă, așa cum făcuse PSD anul trecut când a cerut anchetarea rectificării bugetare pozitive decisă de cabinetul Cioloș.

Liderii PSD afirmau sus și tare că ar fi dispărut zece miliarde de lei din buget, scamatorie pusă pe seama rectificării. Ceea ce s-a dovedit tehnic adevărat, cele zece miliarde fiind reportate la alte capitole bugetare.

Ca în bancurile seci cu Radio Erevan: nu au dispărut, ci au fost doar redistribuite.

Astăzi, PNL spune că guvernul ar fi trebuit să publice un raport al activității pe primele șase luni, întrucât așa îi cere legea responsabilității fiscale. Politicienii din opoziție nu cred că e posibilă o rectificare pozitivă pentru că nu au fost atrase fonduri europene, iar fiscul a încasat mai puțini bani ca anul trecut.

Florin Cîțu, vicepreședintele comisiei de buget finanțe este unul dintre cei mai vehemenți contestatari. El dramatizează argumentele FMI, spunând că, de fapt, creșterea economică de 5,7% raportată de guvern, „provine în copleșitoare proporție (95%) din consum”.

El susține într-o notă de pe pagina sa de socializare că Ministerul Finanțelor a raportat că sumele recoltate la buget sunt mai mici cu 5 miliarde decât cele prognozate, datoria publică a crescut în primele șapte luni ale anului cu 18 miliarde, iar prețurile cu 1,5%. De unde creștere economică, de unde rectificare pozitivă? se întreabă el.

Se pare că guvernul însuși are probleme cu această iluzorie creștere economică și caută prin diferite buzunare bani pentru a o susține.

Lia Vasilescu de la Ministerul Muncii pretinde că plafonarea indemnizațiilor pentru mame nu are de-a face cu foamea de resurse bugetare a guvernului asigurând deopotrivă sindicatele că în ciuda problemelor salariile vor fi crescute conform legii.

Sindicaliștii din educație și sănătate se îndoiesc că aceste creșteri sunt posibile. „Din ceea ce am înţeles după discuţiile cu sindicatele, teama lor, de fapt, este că legea salarizării nu s-ar aplica în perioada următoare. Îi asigur că nu este cazul. Se va aplica exact aşa cum este, fără nicio altă modificare”, susține Lia Vasilescu.

O victimă colaterală a dublei contabilități guvernamentale pare să fie Adrian Țuțuianu care declara că nu mai sunt bani suficienți pentru plata integrală a salariilor în armată.

Este un subiect delicat, iar alocarea a două procente din buget Ministerului Apărării (prima temă a discuțiilor care au avut loc în 2015 între președinte și partidele politice) este condiția preliminară a mai multor pacturi și înțelegeri externe pe teme de securitate.

Ministrul, care e altminteri o piesă importantă în arsenalul politic al PSD, a fost convocat la guvern pentru ca, ulterior, să demisioneze „din pricina lipsei de comunicare cu prim-ministrul” care i-a transmis că „demisia ar fi un act de onoare.”

Așadar, PSD încearcă să escamoteze incapacitatea de a se ține de promisiunile electorale, căutând mecanismele prin care să simuleze spectaculoase creșteri de salarii și pensii (deci cheltuieli de consum) chiar dacă pentru aceasta trebuie să distorsioneze statisticile și mecanismele economice. Poate pentru a-și păstra capitalul electoral până la alegerile europene de peste doi ani. Dar cel mai sigur e că liderii socialiști consideră că miza cea mare este votul din 2019 pentru președinte. Iar PSD știe că, indiferent de preț, iluzia prosperității trebuie întreținută până atunci.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG