Linkuri accesibilitate

Sugestii cetățenești pentru Chișinău


Schiță de proiect pentru renovarea scuarului Ghibu din Chișinău (Victor Chironda)

Bugetarea participativă și viața (mai bună?).

Primăria Chișinăului a cerut în premieră sfatul cetățenilor pentru ca să-și formuleze prioritățile. E vorba de mecanismul bugetării civile, prin care un milion de lei vor fi alocați pentru punerea în practică a proiectelor comunitare propuse de cetățeni. Primăria a primit peste 50 de sugestii, un număr surprinzător, spun autoritățile locale. Proiectele sînt acum supuse la vot. Bugetarea civilă este o practică frecventă în Occident. Va avea oare ea succes și în Republica Moldova? O relatare semnată de Natalia Sergheev.

Scuarul Ghibu din preajma Muzeului național de artă este unul dintre multele spații publice din Chișinău care a ajuns într-o stare jalnica, spune activistul civic Victor Chironda. Deși se află în partea ultracentrala a capitalei, la intersecția străzilor Pușkin și București, seamănă mai curând a toloacă. Chironda ar vrea să transforme acest spațiu neglijat într-un parc modest și prietenos, și acesta motivul pentru care s-a prezentat la concursul Primăriei pentru bugetare civilă.

„Bugetul nostru prevede 30.000 de lei, plus contribuții din partea organizatorilor, din partea noastră, a cetățenilor. Prevedem din acești bani să instalăm niște bănci, coșuri pentru gunoi și iluminare în scuar. În centrul orașului sunt foarte puține spații publice verzi, unde lumea poate sta să se odihnească și ar fi bine să păstrăm acest spațiu și să-l valorificăm așa cum este el. De asta ne-am propus acest proiect, ca să-i dăm spațiului o nouă viață.”

La modul practic, bugetarea civilă înseamnă că Primăria ar trebui să cheltuiască bani pe proiecte propuse de cetățeni.

Ideile care vor fi transformate în realitate vo fi alese prin vot pe site-ul Primăriei sau printr-o scrisoare. Deja au fost propuse peste 50 de proiecte, pentru care s-au adunat aproape 5000 de semnături.

Votul va continua până în 15 septembrie.

Pentru un proiect mic, cum este cel al lui Victor Chironda, autoritățile pot dedica până la 30.000 de lei.

Proiectele mari pot fi finanțate cu maximum 150.000 de lei.

Ideile oamenilor sunt diverse. Unii vor amenajări ale locurilor de joacă pentru copoi, alții să se repare drumurile, su să săe înființeze un adăpost pentru animale abandonate.

Pentru renovarea scuarului Ghibu au votat puțin peste 200 de persoane. Principalul concurent este proiectul „Aleea terapeutică - o alternativă de relaxare” – favoritul cursei, judecând după numărul de voturi acumulate pană acum.

Bugetarea participativă permite locuitorilor Chișinăului să decidă problemele la care autoritățile trebuie să atragă atenția, afirmă Vadim Brânzaniuc, șeful direcției relații publice de la Primăria Chișinău.

„Ne mulțumește faptul că avem un număr foarte mare de cetățeni care își exprimă simpatia pentru un proiect sau altul. Dacă anul acest avem un singur milion de lei pentru bugetarea participativă, anul viitor, am înțeles că este o dorință a tuturor, de a aloca până la 5 milioane de lei pentru anul viitor pentru realizarea proiectelor de bugetare participativă. Urmărim trezirea interesului cetățeanului față de gestionarea orașului, gestionarea treburilor publice, față de realizarea proiectelor. Or, cetățeanul când vine, vine în primul rând cu proiectul care e cel mai important din punctul său de vedere.”

Ideea bugetării civile a venit din partea activiștilor civici. Deși e o premieră pentru Republica Moldova, mecanismul este bine cunoscut peste hotare. Țările Occidentale și Ucraina au servit drept model pentru organizatori.

În Republica Moldova, colaborările dintre Primărie și cetățeni deseori iau forma unor parteneriate publice-private, care însă nu întotdeauna sunt de succes. Membrul Rețelei Civice Urbane Vitalie Sprînceană explică de ce:

„Parteneriatul public-privat în orașul Chișinău are o faimă foarte proastă pentru că e folosit aproape întotdeauna pentru realizarea unor scopuri ale agenților privați. Bugetarea participativă, spre deosebire de mecanismele parteneriatului public-privat, este mai incluzivă și mai democratică, din motivul că grupul de cetățeni care aplică cu proiecte nu neapărat trebuie să aibă ștampilă, nu depun nici un fel de garanții, ei pot participa doar cu ideea, pot contribui și la implementare, cu muncă voluntară, expertiză. În sensul acesta, mecanismul e mult mai accesibil.”

Cetățenii și-au îndeplinit partea lor din angajamentul bugetării participative, acum urmează ca Primăria să-și respecte promisiunile, mai spune Vitalie Sprînceană.

Autoritățile trebuie să pună în practică proiectele votate de cetățeni până în iulie 2018.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG