Linkuri accesibilitate

Cum ar putea fi dezrădăcinată deprinderea de a da bani la fondul clasei în școlile moldovenești


Apel public impotriva colectarii taxelor informale

Ala Revenco: o soluție ar fi formarea unor asociații de părinți înregistrate oficial.

Tocmai a început școala și ca întotdeauna unul dintre subiectele cele mai complicate si mai discutate este legat de plățile informale, adică banii pentru hârtie igienică, pentru cretă, pentru perdele si pentru zugrăvit sau tablouri, plăți pe care de cele mai multe ori părinții sunt obligați să la facă pentru ca școlile să poată funcționa cât de cât civilizat. O relatare de la Natalia Sergheev.

Ala Revenco este membră a Asociației obștești „Părinți Solidari” și poate vorbi în cunoștință de cauză despre numitele taxe informale.

„Am copii cu diferență mare de vârstă. Am mers prima dată la grădiniță în Chișinău în 2001, și atunci exista deja această practică a colectărilor, dar era mult mai transparent și într-adevăr strictul necesar. Când am mers cu al doilea copil în 2014, am văzut că cerințele sunt mult mai mari.”

Ala Revenco, membră a Asociației „Părinți Solidari”, Olga Batca, reprezentanta Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului și Sanda Sandu, fondatoarea platformei „CNA Studentesc”.
Ala Revenco, membră a Asociației „Părinți Solidari”, Olga Batca, reprezentanta Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului și Sanda Sandu, fondatoarea platformei „CNA Studentesc”.

Ala Revenco afirmă că s-a creat un veritabil sistem subteran de salarizare a paznicilor, bucătarilor, în unele cazuri chiar și a membrilor din administrația instituției de învățământ. Comitetele părintești colectează banii deseori prin constrângere și intimidare, practic hărțuind cu mesaje persoanele care întârzie să contribuie financiar.

Dar cum ar putea fi dezrădăcinată deprinderea de a da bani la fondul clasei?

O soluție pe care o propune Revenco alături de alte ONG-uri de profil este formarea unor asociații de părinți înregistrate oficial. Aderarea trebuie să fie benevolă, iar rapoartele financiare – transparente, fiecare plată fiind confirmată printr-un bon fiscal. Asociațiile vor mai putea primi și donații, inclusiv de la contribuabili care după voință le-ar redirecționa 2% din taxele pe venit. Dar nici în acest caz abuzurile nu sunt excluse, afirmă Revenco.

„Eu consider că în genere aceste asociații nu au nici ele viitor, dar ca o soluție temporară [sunt acceptabile]… Fiindcă vin la cârma acestei asociații părinți care nu sunt instruiți. Ei nu respectă cadrul legal, nu asigură principiul benevol, se fac foarte multe încălcări. Dar ca alternativă, cu încercarea maximă de respectare a cadrului legal – doar asociațiile sunt o alternativă în cazul în care se vrea ca un grup de părinți să ajute școala sau grădinița în anumite situații.”

O inițiativă care încearcă să lupte împotriva corupției în universitățile din țară este platforma CNA-ul Studențesc, fondat de absolventa facultății de drept Sanda Sandu. Proiectul a fost lansat în 2014 cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și are drept scop educarea tinerilor în spiritul intoleranței față de protecționism și corupție. Practic toți membrii sunt studenți, ceea ce nu întotdeauna reprezintă un atu, afirmă Sandu.

„Fiind o organizație doar din studenți, uneori suntem priviți că suntem doar studenți, da, părerea voastră contează, dar nu atât de mult, încât să luați decizii majore cu privire la cursul pe care urmează să-l ia o universitate anumită sau întreg sistemul educațional. Este nevoie de consolidare chiar în rândul studenților, deoarece toți sunt foarte divizați, o parte ne susțin, altă parte ne condamnă, deoarece le stricăm afacerile lor de a avea note bune sau de a nu frecventa lecțiile.”

Unele universități au instituționalizat comisii de etică care monitorizează respectarea principiilor de integritate. CNA-ul Studențesc vrea să introducă această practică în toate universitățile din țară, punând în capul mesei transparența, mai ales când e vorba de cheltuirea fondurilor bugetare și extra-bugetare.

Dar inițiativele civice au și ele limite. Fără o intervenție eficientă a autorităților, schimbarea va întârzia, afirmă reprezentanta Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului Olga Bâtcă:

„O conformitate joasă a îndeplinirii, respectării prevederilor legale, legile și normele nu se respectă. Regulile se semnează, dar nu se respectă. Activitatea legală a asociațiilor părintești cauzează conflicte de interese care la rândul lor cauzează neraportări ale încălcărilor drepturilor copilului și actelor de lipsă de integritate. Se tace. În rusă se spune «круговая порука».”

Concluzii similare conține studiul „Taxele Informale în Învățământul Preuniversitar”, publicat anul trecut de Alianța Anticorupție din Moldova. Dacă acest fenomen nu poate fi combătut pentru moment, singura soluție ar fi cel puțin transparentizarea, monitorizarea și introducerea controlului asupra colectării de fonduri, constată autorii studiului.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG