Linkuri accesibilitate

Nicolae Tudoreanu: „Foarte mult ne-au batjocorit rușii, ne-au făcut să ne urâm între noi”


Bilanțul primarului comunei Feștelița, raionul Ștefan Vodă, la 26 de ani de independență a Republicii Moldova.

Nicolae Tudoreanu: „În anii de independență, de după ’90 încoace, Feștelița mult mai mut s-a dezvoltat decât în perioada sovietică. Nu știu de ce am fost noi așa văduviți, în perioada ceea nu prea s-a făcut multă infrastructură, n-am avut măcar un metru de asfalt, toate instituțiile sociale erau acoperite cu ruberoid și toate acoperișurile curgeau. Era o situație destul de critică, însă, în ultimii zece ani, localitatea a atras mai mult cred că de 40 de milioane de lei fonduri. Și acum avem un proiect de 23 de milioane de lei la dezvoltarea regională.”

Europa Liberă: Dar puteți să atingeți și 40 de milioane de euro?

Nicolae Tudoreanu: „Dacă ar fi stabilitate politică și relațiile cu partenerii de dezvoltare ar fi bune, adică capacitățile noastre au crescut, între timp. Vreau să vă zic că sunt la al patrulea mandat și am observat că mult mai mult autoritățile locale muncesc pentru binele populației decât autoritățile centrale, cu părere de rău. Este prea fărâmițată Republica Moldova în primării și apar foarte multe cadre necompetente și care permanent se plâng și se plâng, dar nu poți să aduci investiții într-o primărie cu 400 de locuitori. Niciun finanțator oricât de mult ar dori să investească în localitatea respectivă cu o populație atât de mică, sigur că n-ar aduce milioanele de euro sau de dolari pe care le așteaptă Republica Moldova. De aceea, procesul de descentralizare în permanență este pe ordinea de zi.”

Europa Liberă: Dar comasarea comunelor, totuși, ar nemulțumi o parte din localnici, pentru că nu fiecare vede cu ochi buni „înghițirea” comunei lor.

Nicolae Tudoreanu: „Oamenii nu gândesc sistemic, oamenii, dacă au o primărie acolo cât de mică într-o localitate care abia de mai răsuflă, li se pare că asta este viața cea bună și astfel trăiesc și țările care au un grad mai avansat de civilizație. Este o abordare destul de greșită. Țările cu grad avansat de civilizație au dovedit că cu cât aria autorităților publice locale este mai mare, cu atât gradul de dezvoltare este unul mai înalt, pentru că avem 273 de primării cu o populație mai mică de 1500 de locuitori. Asta până la recensământul din 2010, dar cred că după 2010 și mai multe; cred că undeva 35 la sută din primării. Păi, să vă dați seama acolo, sigur că în permanență autoritățile publice locale cu trei-patru unități într-o primărie nu pot face mare treabă. Cu atât mai mult că azi, ca să te impui în performanțele unei autorități publice locale bine organizate, trebuie să cunoști niște lucruri. Nu este simplu.”

Europa Liberă: Este în avantajul sau în dezavantajul guvernării, când încearcă să țină această verticală a puterii?

Nicolae Tudoreanu: „Pe alocuri, cu siguranță este în avantaj, pentru că nu dau prea multă libertate autorităților publice locale în colectarea de fonduri și deciderea asupra cheltuirii lor, însă autoritățile centrale trebuie să înțeleagă că mult mai bine este să descarci de pe umerii tăi povara, pentru că relația cu cetățenii o au direct numai autoritățile publice locale. Și cu cât mai multe atribuții și resurse vor fi la nivel local, cu atât eficiența administrației locale va fi una deopotrivă și în așteptarea populației. Un simplu lucru care s-a observat anul acesta – tot ce este legat de fondul rutier care a fost descentralizat, păi, să știți câtă bucurie are lumea când cu bani puțini se fac lucruri mari, pentru că foarte multe primării au încercat să achiziționeze materiale de construcție și cu contribuția locuitorilor se pietruiesc străzile, se construiesc trotuare, se cumpără utilaj pentru întreținerea drumurilor. Iată un exemplu care dă dovadă că cu cât banii sunt mai aproape de autoritățile publice locale și cu cât controlul este mai eficient, cetățeanul poate taxa dur edilul local la alegerile următoare, dacă simte că banii nu sunt utilizați după destinație.”

Europa Liberă: Există și această percepție că, dacă primarul are culoarea politică a guvernării, atunci el e pe o listă bună a celor de la putere și el poate să primească și fonduri pentru ca să dezvolte mai multe proiecte. Să vă întreb și acest lucru, dacă e păgubos sau nu ca neapărat culoarea politică a primarului să decidă soarta localității?

Nicolae Tudoreanu: „Probabil depinde de competența primarului. Oricât ar fi de activă administrația publică centrală și oricâte pârghii politice ar avea la nivel central, un edil bine pregătit nu poate fi întors din drum. Nu poate fi și asta o știu și sunt sigur, pentru că când eram la primul mandat, am candidat pe listele Partidului Popular Creștin Democrat și atunci era o ceartă foarte mare între Guvernul Tarlev și Iurie Roșca. Aveam o problemă cu gazificarea grădiniței și am fost de trei ori la dl Tarlev și a patra oară s-a săturat de mine și mi-a dat 100 de mii de lei și am gazificat grădinița, pentru că, dacă cunoști pârghiile care sunt utilizate în relațiile cu autoritățile centrale, pricepi tehnologia financiară și cea administrativă, atunci într-o discuție edilii centrali tot pricep omul când este pregătit, dar dacă văd că este foarte slab pregătit, din două cuvinte l-au întors înapoi și asta este doar concurența politică.”

Europa Liberă: Chiar credeți că pe moment nu se face exces de zel cu această politizare a administrației publice locale?

Nicolae Tudoreanu: „Poate să existe, dar probabil și edilii respectivi tot au, ca să zic așa, o biografie nu tocmai bună, că cei care se plâng că permanent sunt persecutați, pentru că dacă nu ai în spate niște lucruri făcute prost și nu te au la mână cu ceva, cred că nu poți să te plângi în permanență că ești persecutat politic.”

Europa Liberă: Dar foarte mulți primari se plâng pe faptul că sunt șantajați de către cei de la putere.

Nicolae Tudoreanu: „Sunt șantajați, pentru că sunt foarte mulți primari care au foarte multe terenuri, prelucrează fără să încheie contracte, intră în litigii cu cetățenii, mai bagă mâna pe acolo și pe urmă se plâng că sunt șantajați. Omul dacă nu este cu ce fi șantajat, nu poate fi șantajat.”

Europa Liberă: Viitorul satului și viitorul statului cât de mult vă preocupă și de cine depinde ca ziua de mâine să fie mai bună decât cea de azi?

Nicolae Tudoreanu: „Fac parte dintr-o dinastie care a pus bazele creării acestui sat și m-am întors de la Căușeni, pentru că era dezastru și nu se mai putea rezolva nimic aici, pentru că localitatea era pierdută, toate acoperișurile curgeau, lumea pleca… Eu cred că totuși viitorul nostru este legat de integrarea europeană. Vreau să vă spun – parcă de toate avem, dar nimic nu avem, pentru că nu suntem încadrați în spațiul etnogenetic al nostru firesc românesc și lucrul acesta, să știți că și oamenii spun: De toate avem, avem cu ce ne îmbrăca, avem ce mânca, dar ceva parcă nu ne ajunge, nu suntem parte a unui stat în care să credem. Asta este o problemă și toastă lumea o simte, sincer să vă spun. Nu se trăiește prost, să știți. Omul care muncește de toate are.”

Europa Liberă: Dar oricum această divizare a societății lasă o amprentă asupra viitorului, inclusiv al statului, pentru că atunci când discuți cu cetățenii, o parte își văd viitorul în Uniunea Europeană, iar alții mai degrabă cred că o apropiere de Rusia ar aduce mai multe beneficii și avantaje și satului, și statului?

Nicolae Tudoreanu: „Oamenii care doresc modernizare, oamenii care au viziuni moderne asupra vieții lor, asupra familiei lor, asupra străzii lor, acești oameni cu siguranță gândesc și doresc să fie parte a Uniunii Europene. Oamenii care în viață nu și-au prășit la poartă niciodată, le cade gardul și duc o viață proastă și așteaptă ajutoare sociale de la stat, dar, cu părere de rău, sunt foarte mulți, aceștia așteaptă mană cerească de la Federația Rusă și așteaptă ca socotitorul sau brigadierul să vină la poartă să le bată, să le aducă butelia cu gaz, să le mai zvârle acolo un ciolan de carne și ăsta este stilul lor de viață, dar nu trebuie să fim pesimiști. Eu cred că trebuie de luptat și cu ei, trebuie să-i readucem într-o mreajă sănătoasă, să zic eu așa, a vieții sociale, pentru că de altfel ne pierdem ca popor.”

Europa Liberă: Exodul a lăsat satul și statul pustii, pentru că chiar și aici, la Feștelița, am văzut case de vânzare sunt scoase sau la altele lacătul pus la poartă. A lăsat un gol plecarea cetățenilor?

Nicolae Tudoreanu: „Sigur că a lăsat. Situația este una analogică cam în toate satele din Republica Moldova. Goana după bani, pentru că avem familii care au plecat cu toate că aveau cu ce trăi, au plecat din simplul motiv că nu avem servicii publice, dar și cele pe care le avem sunt foarte proaste, cum este educația, sănătatea, nu avem servicii de salubrizare, nu avem rețele de canalizare…”

Europa Liberă: Locuri de muncă, în primul rând.

Nicolae Tudoreanu: „Păi, să știți că cu locurile de muncă tot este o problemă. Avem un caz proaspăt - în localitatea vecină (m-a sunat un agent economic), un grec investește într-o fabrică de cusut. Și îi trebuie undeva 200 de femei care să coase. Am afișat aceste avize. Și ce credeți? În trei săptămâni s-au adresat doar două femei, la 3200 localitatea noastră, vreo 4200 Ermoclia și 2700 Popeasca. Și problema-i cu forța de muncă calificată. Și oamenii care mai au câte o afacere agricolă se plâng că cei pe care îi nămesc lucrează a lehamite, nu vor să muncească.”

Europa Liberă: S-a dezvățat moldoveanul de a munci?

Nicolae Tudoreanu: „S-au dezvățat, nu mai are notorietatea aceea, adică omul cinstit, omul corect nu mai este la modă, cu părere de rău. Moldovenilor le place dublul standard – asta am vorbit aici, dincolo m-am dus acolo, chiar dacă nu-mi convine o situație, m-am dus la spital și mi-a convenit undeva, am băgat 50 de lei și vine și critică că serviciile sunt proaste. Păi, cine poate să stârpească corupția, dacă nu cetățenii? Este un paradox care, cu părere de rău, nu știu cine poate să-l scoată din mintea moldovenilor. Avem școala slabă, o școală foarte slabă, termină nouă clase de gimnaziu și el nu poate face o cerere. Este strașnic, să zic eu așa.”

Europa Liberă: Domnule primar, și de aici lucrurile merg și mai departe – cetățenii spun că nu au încredere în statul lor.

Nicolae Tudoreanu: „Pentru că ei nu depun efort absolut deloc ca statul să se ridice. Cine poate să ridice statul? Statul doar nu este o fantomă. Statul sunt cetățenii și dacă acolo avem două-trei la sută din populație care este antrenată în administrația centrală, restul ce fac? Lumea aplică foarte mult dublu standard. Lumea nu este pe o filieră corectă, adică le place să speculeze, să nu spună adevărul.”

Europa Liberă: Dar chiar vina îi aparține doar cetățeanului sau și clasei politice? Despre politicieni se spune că majoritatea s-au compromis.

Nicolae Tudoreanu: „Nu avem politici educaționale. Dar care sunt alții, care sunt alții? Știți ce spune lumea când merg alegerile? De exemplu, promovează un partid un cetățean din sat că lumea-i polarizată, acuma-i politizată la maximum. „Păi, uite, liderul tău fură”. „Păi, dacă eu aș fi, și eu aș lua”. Înțelegeți, nu-l acuză pe cel care fură, dar se străduiește să ajungă și el cât de cât ca să fure și el. Bunelul soției mele a fost dascăl aici, a trăit vreo 90 de ani, spunea că asta-i de la ruși, nu-i din altă parte. Le-au dat, cum era cu colhozul, îl lăsa să fure un sac de grâu și-l avea la curcioc permanent și pe urmă omul acela nu putea să zică nimic, că-l avea deja, ai închis gura și ai stat acolo. Și consecințele acestea mai sunt trăite și acum .”

Europa Liberă: Domnule Tudoreanu, în calitate de primar al satului Feștelița, ați făcut până acum atâtea constatări realiste, oferiți câteva soluții.

Nicolae Tudoreanu: „Soluția principală este școala. Nu știu cine să revadă programele educaționale din școli. Ele nu reflectă realitățile stării sufletești a populației noastre; trebuie școala însuflețită, trebuie să i se dea suflet, pentru că să știți, iaca acuși, la 1 septembrie, se începe… se duc ca la mort și vin ca de la priveghi. Iaca așa. Nu este entuziasm; este foarte slabă școala și-mi pare rău, în special, la noi avem 300 de elevi la gimnaziu și să nu se supere pedagogii, dar nu lucrează asupra lor. De multe ori acest dublu standard este promovat și de pedagogi. Le place și la pedagogi acest dublu standard. Eu cred că, totuși, politicile educaționale trebuie evaluate și făcute într-un fel, reieșind din realitățile cu care trăiește astăzi poporul acesta.”

Europa Liberă: Alte soluții?

Nicolae Tudoreanu: „Alte soluții, așa cum am spus-o dintotdeauna, cred că-i Unirea cu România, pentru că ar fi o migrație de cadre, ar veni un șef de inspectorat școlar aici, s-ar duce dincolo, căsătorii mixte. Și acest lucru, pentru că noi avem bariera de limbă și, probabil, spălătura asta de sânge ar da cumva un efect. Foarte mult ne-au batjocorit rușii, ne-au făcut să ne urâm între noi, fără să dea un leu, fără să investească în Moldova, uitați-vă câtă încredere au. Ne distrug, ne confruntă între noi și au ei încrederea cea mare. La noi nu s-a terminat bine campania electorală că cetățeanul tot politică face. Înțelegeți? Asta-i. Eu cred că prea s-a politizat societatea.”

Europa Liberă: Dar de ce, după 26 de ani, democrația nu a ajuns să fie pe placul oamenilor?

Nicolae Tudoreanu: „Pentru că cei care au absorbit democrația au plecat din țară, majoritatea din cei care înțeleg ce înseamnă democrația, înțeleg ce înseamnă servicii publice de calitate au plecat acolo unde acest lucru l-au găsit și s-au aranjat acolo. Și cu părere de rău, probabil, foarte puțini se vor întoarce. O perioadă își luau copiii, acum iau și bunicii să stea cu nepoții acolo.”

Europa Liberă: Și răspunsul Dvs. la întrebarea: Totuși, încotro, Moldova?

Nicolae Tudoreanu: „Mi-e foarte greu să spun, mi-e foarte greu să spun, dar mă ia și o frică, sincer să vă spun. Mă ia o frică, căci urmăresc cu atenție tot ce se întâmplă în Moldova. Și este un haos politic total.”

Europa Liberă: Și asta dacă o ziceți Dvs., în calitate de edil, dar ce să zică altă lume?

Nicolae Tudoreanu: „Dar ce face lumea ca să schimbe ceva? De citit nu vor să citească, doar 20 la sută dacă sunt oameni activi care înțeleg politica; toți aleargă după bani, toți aleargă după bunăstare. Și cel care oleacă capătă un statut altul decât l-a avut pleacă în Europa și iarăși din nou, că este foarte greu să crești o societate, cu atât mai mult că am avut două valuri de deportări, foamete… Spunea cineva că o dată la 100 de ani cresc elitele. Și încă nu avem suta de ani împlinită. Și asta, probabil, ne face să fim încă în așteptarea unui salt social foarte greu, sincer să vă spun. Și cu atât mai mult că și religia este una defectuoasă care duce omul în prostie, în rătăcire socială, pentru că mai slab omul, mai nepregătit e mai bine de condus acolo, știți cum. Trist, dar nu se vede vinovatul.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG