Linkuri accesibilitate

Expoziție dedicată Zilei naţionale a portului popular moldovenesc la Palatul Europei de la Strasbourg.

Când vine vorba de Republica Moldova, comentatorii internaționali sunt tentați să creioneze profilul țării prin prisma poziționării geo-politice, a istoriei sale de fost stat sovietic și a instabilității politice de după câștigarea independenței. Mozaicul etnic care brazdeaza țara, cu incredibila sa bogăție culturală acumulată de-a lungul secolelor, ajunge cu greu sau aproape de loc în spațiul public europen. Cooperarea cu Uniunea Europeană și Consiliul Europei schimbă însă în bine lucrurile, cele două structuri promovând și finanțând proiecte menite tocmai să cristalizeze profilul cultural și etnic al Moldovei pe harta Europeană. Un astfel de eveniment a fost și recenta expoziție dedicată Zilei Naţionale a Portului Popular Moldovenesc, găzduită de Palatul Europei (sediul Consiliului Europei) de la Strasbourg. La eveniment au fost expuse cinci costume naționale, şase ii autentice şi peste 20 de fotografii din colecția Muzeului Naţional de Etnografie. „Sărbătoarea portului național invită toate minoritățile naționale și toți cetățenii R. Moldova înapoi la rădăcini,” a declarat într-un interviu acordat Europei Libere, ambasadoarea Corina Călugăru, șefa reprezentanței permanente a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei.

Europa Liberă: Doamnă ambasador Călugăru, de curând, instituția pe care o conduceți a organizat o expoziție de straie tradiționale din R.Moldova, care a suscitat un viu interes în rândul vizitatorului Palatului Europei de la Strasbourg. Nu doar mostre de costum național moldovenesc din mai multe zone geografice au fost expuse, ci și mărturii fotografice.

Corina Călugăru: „Acum doi ani, ultima săptămână din luna iunie a fiecărui an a fost declarată săptămâna portului popular. Anul acesta a fost marcată prin intermediul unei expoziții a portului popular moldovenesc, în cadrul căreia am celebrat tradiția, prin frumosul care vine din interiorul societății și care ne provoacă să ne întoarcem mereu la rădăcini. Au fost expuse câteva costume populare, dar au fost aduse și fotografii de epocă, care demonstrează că portul popular este specific Republicii Moldova. Acum, în secolul 21, am făcut o întoarcere la aceste tradiții, și, după cum se observă, toată lumea promovează cu mândrie portul popular.”

Europa Liberă: Să le spunem celor care ne ascultă sau privesc, că nu întâmplător am ales să înregistrăm video acest interviu în această locație, în spatele nostru fiind expus un covor moldovenesc dăruit de R. Moldova Consiliului Europei. Revenind la ideea de identitate, aș vrea să reamintesc faptul că în interviurile pe care le-am realizat aici cu parlamentari din diverse tări mi s-a spus că Moldova pare că nu si-a găsit încă identitatea: este cu un picior către vest și cu altul către est, cu o parte a inimii identificându-se cu spațiul slav, cu cealaltă parte, cu România. Este așa, sau nu?

Corina Călugăru: „Expoziția a fost gândită de foarte multă vreme, pentru că mai mulți prieteni ai R.Moldova de la Strasbourg sau din cadrul Consiliului Europei și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, au menționat că deși Moldova este aici cunoscută, este cunoscută mai ales pentru subiecte politice. Or Moldova are o bogăție culturală enormă și un potențial puțin cunoscut. Este timpul să fim pro-activi și să arătăm ce reprezintă R.Moldova. Mesajul pe care dorim să îl transmitem este că Moldova este o democrație tânără, o țară cu tradiții, iar Ziua portului național este celebrată și de minoritățile naționale și de moldovenii de peste hotare.”

Europa Liberă: De unde provin porturile populare pe care le-ați expus?

Corina Călugăru: „Proiectele pe care le organizăm aici la Strasbourg au foarte multe idei și foarte mult suflet. La lansarea acestei idei a contribuit foarte mult Ministerul Culturii și Muzeul Național de Etnografie prin oferirea fotografiilor de epocă și Casa Cristea. Doamna Cristea este unul dintre creatorii care promovează tradițiile prin costumele naționale și a iilor. Ca atare, a fost o sincronizare între mai mulți actori și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. A fost ideea Reprezentanței Moldovei la Consiliul Europei cu concursul mai multor actori.”

Europa Liberă: Moldova este un mozaic etnic. Etnici moldoveni, găgăuzi, ruși etc. Toți s-au recunoscut în această expoziție ca identitate națională?

Corina Călugăru: „Imaginile care au fost expuse din trecut, inclusiv iile și costumele naționale aduc elemente din toată țara, din sud, din centru și din nord. Toate minoritățile naționale din R.Moldova au răspuns pozitiv acestei sărbători. Sărbătoarea portului național invită toate minoritățile naționale și toți cetățenii R.Moldova înapoi la rădăcini.”

Europa Liberă: Cât de mult vă ajută în munca diplomatică un astfel de eveniment?

Corina Călugăru: „Ne facilitează foarte mult activitatea ulterioară, pentru că colegii diplomați ne descoperă. Nu suntem foarte bine cunoscuți. Avem experți care au vizitat R.Moldova în ultimii 20 de ani, dar au fost doar la Chișinău. Nu poți spune că doar Chișinăul este R.Moldova. Trebuie să mergi prin țară. Or aceste evenimente ne ajută să arătăm ce prezintă și ce reprezintă R.Moldova. În același timp, celelalte state compară, compară elemente ale costumelor naționale din statele lor cu costumele noastre naționale. Concluzia este că 99% din ceea ce avem ne leagă. Avem elemente comune pe tot continentul european. Iar acesta este un avantaj pentru R.Moldova și pentru noi toți.”

Europa Liberă: La Strasbourg și în împrejurimi viețuiește o comunitate largă de moldoveni, bine ancorați aici, atât profesional cat si personal. Din proprie experiență am constatat că atunci când nu mai locuiești în țara în care te-ai născut devine o nevoie să te îmbraci când și când cu elemente din portul național, pentru a-ți marca identitatea națională. Îți pui o ie și blugi, și atunci în orice context social esti, capeți o identitate. Au venit moldovenii să vadă expoziția?

Corina Călugăru: „Evident, au fost invitați toți prietenii și toți moldovenii din regiune. Noi avem un dialog foarte deschis cu studenții moldoveni care își fac studiile aici în regiunea Alscaciei și ne-a bucurat că au venit chiar în ii. Asemenea evenimente ne leagă și mai mult, pentru că plecarea peste hotare este una, dar este important să se mențină legăturile cu țara de origine. Echipa diplomatică din Strasbourg are un obiectiv dar și o lecție: Republica Moldova este reprezentată aici cu demnitate. Indiferent unde ne-am duce trebuie să ne păstrăm demnitatea locului de unde ne tragem. Fiind demn și vertical cu ceea ce reprezinți în sine, lucrurile, perceptiile greșite se schimbă. Iar pentru noi este foarte important ca lucrurile să fie înțelese corect, iar identitatea noastră, sau tradițiile noastre să fie recunoscute. Este binecunoscut factorul geografic al R.Moldova. Or Moldova reprezintă mai mult decât situația geografică: are tradiții, are oameni bogați la suflet și la spirit și acestea reprezintă forța motrice pentru a promova cu adevărat tradițiile și identitatea moldovenească în țară și peste hotare.”

XS
SM
MD
LG