Linkuri accesibilitate

Jay Tolson: „Pentru prima dată memoria și istoria nu sunt același lucru”


Un portret al președintelui Thomas Jefferson

Analistul politic. Jay Tolson (Univ. Virginia) despre sensurile și motivația incidentelor rasiste de la Charlottensville.

Evenimentele tragice din Statele Unite, din localitatea Charlottesville, soldate cu moartea a trei persoane au divizat puternic America. Grupări de extremă dreapta – cu steaguri ale confederatiei, torțe, însemne naziste și ale Klu Klux Klanului s-au ciocnit cu activisti impotriva rasismului si anti-naziști într-un episod violent, care aduce în discuție momente ale istoriei americane și declaratii ale prezentului. Președintele Donald Trump a condamnat inițial grupările extremiste si neonaziste – legale de altminteri în Statele Unite – iar apoi, în ultima sa declarație, a criticat ambele tabere. Reactia Casei Albe a fost criticată și de opozitia democrată cît și de influenți politicieni republicani, printre care senatorul John McCain. Grupul extremist de dreapta protesta împotriva planurilor autorităților locale de a se dărîma statuia unui general sudist, Robert E. Lee. Colegii nostri de la serviciul sud-slavic i-au adresat mai multe întrebari analistului politic Jay Tolson, de la Institutul pentru Studii Avansate de Cultură al Universitatii din Virgina și editorul publicației Hedgehog Review. Jay Tolson locuieste în Charlottesville.

Europa Liberă: Razboiul civil, de secesiune din America a luat sfirsit acum 150 de ani; ati putea explica de ce sunt atit de multe monumente ale soldatilor confederati si ale comandantilor lor și de ce au ajuns sa fie în atentie, tocmai acum?

Jay Tolson: „Monumente celor din Razboiul de Secesiune nu au fost construite imediat dupa război, ci într-o perioadă ulterioară celei ce s-a numit a reconstrucției. Aceasta perioadă a ținut aproximativ din 1865 pină în 1877 și a fost o încercare de a reorganiza mai ales statele din Sud și, pentru a le face membre depline ale Uniunii, să le facă să accepte noile condiții, inclusiv drepturi egale pentru sclavii recent eliberați.

Jay Tolson, editorul publlicației The Hedgehog Review
Jay Tolson, editorul publlicației The Hedgehog Review

După aceasta perioada de Reconstructie, între, să zicem 1877-1880 - pentru că trebuie sa spunem că multi dintre cei care au participat la aceasta perioada de reconstructie veneau din Nord, erau militari in retragere sau chiar militari activi - multi politicieni, multi democrați, care erau puternici in statele din Sud, si-au dat mina cu cei din Nord și au început aceste gesturi „de împăcare”, care au inclus și construirea monumentelor.

Această perioadă în care s-au tot ridicat monumente, a continuat și a căpătat denumirea perioada Jim Crow. Ea a durat din 1880 pînă prin în anii 1950, cînd, in diferite feluri, segregatia și legile care limitau drepturile negrilor erau in funcțiune. Ce se petrecea atunci era aceasta coincidență între tentativele de a vindeca rănile războiului și reafirmarea unora dintre inegalitățile rasiale care existau in perioada sclavilor. Nu chiar atît de dure, dar totusi - oamenii erau discriminati, erau un fel de cetățeni de clasa a doua.

Monumentele, într-un sens, fac parte din aceasta perioadă, zisă a lui Jim Crow și sunt puternic asociate cu aceasta perioadă. De ce vedem acum aceasta luptă? Miscarile pentru drepturi civile din anii '50-'60 (ai secolului trecut) au avut grija de Jim Crow si de politica lui, dar, ceea ce vedem acum, este o „cerere”, formulată mai ales printre afro-americani, dar nu numai, pentru o reconsiderare critică a modului în care ne reamintim noi de Războiul civil.

Pentru prima data, as spune, memoria și istoria nu sunt același lucru. Cînd dărîmi statui - cum spunea intr-un articol din New York Times, directorul executiv al Asociației istoricilor, nu schimbi istoria, schimbi modul în care este amintită istoria. Acest razboi de acum, acest război cultural care are loc acum în societatea americană, care nu a început weekendul trecut in Charlottesville, este un razboi care dureaza de ani de zile și este despre felul cum ne amintim Războiul civil și mostenirea acelui război.”

Europa Liberă: Sunt tensiunile rasiale mai pronunțate acum, față de cum erau în urmă cu cîtiva ani, sau mediile de informare distrosionează imaginea?

Jay Tolson: „Nu aș spune că tensiunile rasiale sunt mai ridicate acum printre toti americanii, dar sunt oameni care simt că aceste tensiuni au crescut; este vorba despre cei asociați cu ideea supremației rasei albe, cei de la Alt-right, neonaziștii. Ei spun că apartenența la o anume rasă a fost exploatată de afro-americani și alte minorități pentru a-și avansa propriul interes. Si ei, acesti americani albi, susțin că pozițiile lor decad, mai ales economic, și că cultura lor nu este respectată - cultura lor care include si emblemele confederației. Deci este un război cultural cu anumite dimensiuni economice, anumite dimensiuni de clasă. Nu este vorba despre războiul claselor despre care vorbea Marx, dar este un razboi al claselor cu puternice dimensiuni culturale.”

Europa Liberă: Sa ne asteptam sa vedem alte batalii similare pentru monumente si statui confederate în zilele si saptaminiile viitoare?

Jay Tolston: „Bineînțeles. Cred că ieri, sau alaltăieri o statuie in Carolina de Nord a unui confederat a fost dărâmată de protestatari, care erau hotariti sa distruga monumentul fara ca sa existe vreo aprobare a autorităților locale, si cred ca vor fi inca si mai multe astfel de conflicte. Președintele Trump se intreba cînd oare se va termina cu acest lucru - daca se va ajunge la darimarea statuilor lui George Washington si Thomas Jefferson?

Si eu cred ca el a scos in evidența ceea ce a mai facut și anume lipsa sa de sensibilitate și de de sens istoric; a mai spus astfel de lucruri și multi intelectuali, inclusiv afro-americani au spus că nu există nici un fel de echivalare între Thomas Jefferson și asa numiții „eroi” ai confederaților. Jefferson si Washington sunt amindoi, cu siguranță implicați în sistemul sclavagist: amindoi aveau sclavi. Pozitia lui Jefferson este încă și mai problematică pentru că el este unul din autorii Declaratiei de Independență, el scrie despre egalitatea tuturor oamenilor, si ipocrizia sa de a-și păstra o forță importantă de muncă, prin sclavii pe care îi avea pe propria plantație, chiar aici in Charlottesville, in Monticello.

Trebuie sa spun, ca exista aici o dezbatere foarte ampla despre Jefferson, despre faptul că era proprietar de sclavi și despre ipocrizia lui; din ce in ce mai multi experti, istorici sau scriitori populari, Henry Wiencek, un istoric de aici, de la Charlottesville care a scris o carte minunată „Master of the Mountain” în care experti din domeniu arată cît de violent și agresiv era ca proprietar de sclavi Jefferson. A devenit încă și mai rău, mai tîrziu în viața lui, cînd a avut de înfruntat dificultăți economice și încerca să își măreasca profitul din plantația sa, dar si vînzînd sclavii, despărțind familii, așa ca este o gramadă de analizat și de abordat cu onestitate și buna credință și trebuie asumata aceasta ipocrizie a lui.

Dar nu exista nici un efort de a se darima statuile lui Thomas Jefferson. Multi dintre liderii politici ai Americii pe care ea îi admira și îi idealizează, lideralii și democrații Henry Jackson, Widrow Wilson au avut declaratii foarte problematice pe teme rasiale si despre statutul persoanelor de culoare în America.

Ceea ce vedem acum, cred ca este o incercare a multor americani, universitari sau alti experti, de a ne asuma sensul propriului trecut, să îl privim fara a-i idealiza personalitățile. Aceasta provoacă reacțiile altor americani. Multi dintre ei l-au susținut pe Donald Trump și asta nu e o coincidență și multi dintre aceștia simt că șansa lor economică, si într-o anume măsura șansa lor culturală apune în America și citeodata contratacă cu agresivitate, citeodată în mod violent, pretextînd că ar fi discriminați și dezavantajați în cultura americană de astazi. Asta este ceva nou, in legatura cu acest moment. Si modul în care sunt folosite figurile istorice, simbolurile istiorice.

Ne aflam in mijlocul unui nou razboi de clasă în America, între un grup de oameni pe care ii punem numi - albii clasei de mijloc care decad, care simt cum conditia lor devine din ce in ce mai precară - dar nu numai ei, fiindcă sunt multi care sunt albi din clasa de mijloc a caror conditie materiala este foarte solida si stabilă, si care simt în acelasi fel, si ei simt că un anumit grup are, prin aparteneța la acest grup, anumite beneficii pe care ei nu le au. Este oare acest lucru adevarat?

Nu există nici o dovadă că ar fi adevarat, dovezile arata că dimpotrivă, dar aceasta este percepția și asta devine o forța foarte puternică în viata noastra politica si in viata noastra culturala de zi cu zi.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG