Linkuri accesibilitate

„Nefericirea” lui Igor Dodon: șase dintre deputații partidului săi nu au renunțat la cetățenia română (Răzvan Voncu/Adevărul)


În articolul săptămânal pe care îl dedică situației din Republica Moldova, Răzvan Voncu se oprește azi pe blogurile „Adevărul” la „nefericirea” liderului de la Chișinău, Igor Dodon: șase dintre deputații partidului săi nu au renunțat la cetățenia română, așa cum președintele promisese în campanie că se va întâmpla. Cât e de supărat Dodon contează sau nu. Voncu își pune problema de ce le-a fosta acordată cetățenia română acestor politicieni cu poziții anti-românești deja cunoscute la vremea respectivă? În ce fel și-au făcut datoria funcţionarii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de la București? Deputații moldoveni neagă constant identitatea culturală românească a basarabenilor , ceea ce este o încălcare directă a Articolului 7 din Constituţia Constituția României. Cum s-a ajuns aici? Simplu, consideră comentatorul. În 2009, președintele Traian Băsescu (pe care Voncu îl numește aici „nedemn”) trebuia musai să se realeagă. Atunci s-ar fi pus la cale mișcarea cu accelerarea în forță a acordării de cetățenii către locuitorii Republicii Moldova. Salutară în aparență, măsura ar fi fost de fapt profund interesată politic: voturile pro-Băsescu din diaspora erau mult mai puțin controlabile de către Autoritatea Electorală permanentă. Bloggerul de la „Adevărul” propune acum o soluție, o „mână de ajutor” pentru „nefericitul Dodon”: să li se retragă celor șase cetățenia română.

Tot în „Adevărul”, Cristian Unteanu le reproșează politicienilor români de la vârf că nu exprimă public poziții oficiale referitor la pericolul izbucnirii unui război cu Coreea de Nord. Potrivit articolului 5 din tratatul de la Washington, tratatul în vigoare al Alianței Nord-Atlantice, în cazul în care Statele Unite ar cere oficial acțiune solidară din partea aliaților, inclusiv europenii, inclusiv România ar trebui să o poată da. Cum și cât – este o altă poveste. Deocamdată lipsesc declarațiile de principiu, făcute deja de alte state membre: Marea Britanie, Australia, Franța (cu unele nuanțări), dar și de către state nemembre NATO, dar vecine Coreii de Nord, precum Japonia și Coreea de Sud. Bucureștiul tace mâlc. Pe scurt, Ambasadorul României la NATO va fi în situația de a comunica rapid poziția țării sale în caz că aceste proceduri se declanșează. La fel, va fi nevoie de poziționare fără echivoc în eventualitatea convocării unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

Publicația specializată „Ziarul financiar” atrage atenția, sub semnătura lui Cristian Hostiuc, cât de periculoasă este creșterea economică a României (peste 5%) în absența investițiilor. Criza forței de muncă e deja la cote alarmante. Cifre Eurostat plasează România pe locul al doilea ca deficit de cadre. Practic, aproape unul din patru tineri cu vârsta între 20 și 24 de ani nu are loc de muncă. Sunt județe în care procentul celor angajați este sub 40% (Teleorman, Vaslui, Botoșani, Mehedinți, Giurgiu). La polul opus, cel mai bine stă Bucureștiul (86%), urmat de Brașov, Timiș, Sibiu și Cluj. Or, ce face „guvernul Dragnea” (de fapt guvernul condus de premierul Mihai Tudose)? Majorează masiv lefurile în sistemul public, în special în administrația locală. Rezultat – tinerii ajung să aștepte salarii mari de la stat în loc să accepte o eventuală delocalizare și să se angajeze în sectorul privat. Este urgentă nevoie de IT-iști, dar cu salarii nete de peste 1500 de euro lunar. G8vernul nu are programe care să sprijine asemenea condiții în provincie. Circa un milion de tineri nu vor să se angajeze, așteaptă pomenile guvernamentale, arată Hostiuc. „Sper, scrie el, să nu ajungem să blestemăm toate aceste creşteri economice: istoria ne arată că (ele) au fost urmate de scăderi, pentru că întotdeauna se fură din fundaţie, pereţii sunt subţiri, iar mucegaiul apare imediat”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG