Linkuri accesibilitate

Statul moldovean, Codul Muncii și relațiile dintre angajatori și angajați din R.Moldova


Mai mulți lideri sindicali susțin că modificările operate au diminuat drepturile și garanțiile salariaților, întărind în schimb poziția angajatorilor.

Vineri, în cadrul ultimei ședințe a legislativului din această sesiune, deputații au aprobat modificări și completări pentru 36 de articole din Codul Muncii. Amendamentele adoptate reglementează între altele modalitatea de încheiere a contractelor individuale de muncă, acordarea perioadei de probă pentru tinerii specialiști și completează lista temeiurilor pentru concedierea salariatului. Ce efecte vor produce aceste modificări pentru angajat și angajator, care mai trebuie aprobate de președintele Igor Dodon,​ aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu:

Mai mulți lideri sindicali susțin că modificările operate au diminuat drepturile și garanțiile salariaților, întărind în schimb poziția angajatorilor.

Reprezentanții mediului de afaceri notează însă că amendamentele aprobate aduc în sfârșit echilibru în reglementarea relațiilor dintre angajator și angajat și ușurează munca administrativă pentru agenții economici.

Bunăoară, ca urmare a completărilor aprobate, atingerea vârstei de pensionare a devenit un motiv pe care îl poate invoca angajatorul pentru desfacerea contractului de muncă.

Sergiu Sainciuc, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor notează că acest „temei” servit agenților economici pune stavilă în fața salariaților care vor să muncească după pensionare:

„Dacă s-ar referi norma aceasta la o anumită categorie, atunci, mă rog, așa a decis statul ca să protejeze o anumită categorie de salariați, dar în cazul de față se referă la toate persoanele și deci este o normă care în principiu ar trebui să fie declarată neconstituțională, fiindcă ea va îngrădi dreptul persoanelor în etate de a munci. Pe de o parte vorbi că este necesar ca persoanele active să muncească în continuare, pe de altă parte- trebuie să le concediem.”

Persoanele concediate în baza motivului de pensionare, pot fi reangajate ulterior pe o perioadă de până la doi ani, doar că legea lasă acest lucru la discreția angajatorului. Directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini, Ana Groza notează că deși angajatorii au cerut această posibilitate, în companiile mari nu se renunță ușor la salariații în care s-a investit.

O altă normă pe care o salută angajatorii, dar o critică sindicatele se referă la perioadă de probă. Agenții economici au fost scutiți de obligația de a motiva respingerea unui tânăr specialist. Sergiu Sainciuc crede însă că acest lucru va lăsa loc pentru abuz:

„Era o normă care proteja tinerii specialiști, cu atât mai mult că statul cheltuie sume enorme de bani pentru a-i pregăti. O normă mai drastică este aceea care s-a stabilit la articolul 63, adică mie nu mi-a plăcut tânărul specialist, mi-a lucrat trei luni de zile și i-am spus „la revedere”, fără a motiva de ce persoana respectivă nu a trecut perioada de probă.”

De cealaltă parte, Ana Groza susține că simplificarea procedurii de concediere după perioada de probă eliberează angajatorul de preocupări în plus și chiar are avantaje pentru un viitor salariat:

„Perioada de probă pentru tinerii specialiști, asta o să combată munca la negru, deoarece foarte mulți angajatori, companiile mici și mijlocii se tem să ia tineri specialiști deoarece procedura de concediere în cazul în care ei nu corespundeau funcției, era foarte anevoioasă. Trebuia comisie, ordin, analiza CV-ului, ce competențe și ce nu corespunde competenței, deci este un plus.”

Directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini spune că toate amendamentele operate la cele 36 de articole din Codul Muncii au fost discutate în cadrul unui grup de lucru creat la inițiativa premierului Filip. Votul din parlament este considerat un câștig de mediul de afaceri, sindicatele refuză însă să accepte unele modificări, deși nu mai există cale întoarsă.

Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de la trei ani va fi acordat până la patru ani și nu până la șase, cum se făcea până acum. Ana Groza spune că au fost suficiente argumente pentru a fundamenta această cerere a angajatorilor:

„Erau foarte multe cazuri când persoana, de jure era în concediul pentru îngrijirea copilului, concediu neplătit, dar de facto, dânsa ori făcea afaceri, ori era în Italia, ori pregătea documentele pentru emigrare. Și atunci, nici nu putem angaja pe altcineva în loc, iar dacă este totuși angajată o persoană, atunci este pe termen determinat și nu are garanții.”

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor constată însă că această modificare a fost operată în lipsa unor statistici despre numărul femeilor care își iau în perioada 3-6 ani concediu neplătit și impactul acestui lucru. De altfel, mai mulți experți din mediul neguvernamental cred că această reducere trebuie să fie însoțită și de unele completări, de exemplu să fie majorate indemnizațiile de creștere a copilului pentru primul și al doilea an și concomitent să existe mai multe opțiuni pentru concediul de îngrijire a copilului.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG