Linkuri accesibilitate

Se dă sau nu jos masca celor care au furat miliardele din băncile moldovenești?


â

Judecata e cu uşile închise, și recuperarea banilor e lentă. Raport Transparency International Moldova şi IDIS Viitorul.

ONG-urile anticorupție din Republica Moldova şi-au făcut o obișnuință din a monitoriza felul în care guvernarea anchetează furtul din sistemul financiar-bancar. Concluzia? Investigarea fraudelor se mimează, fără ca banii furați să fie recuperați, se spune într-un raport prezentat joi de Transparency International Moldova şi IDIS Viitorul. Experții mai spun că oamenii legii din Republica Moldova ar admite intenționat scurgeri de informații despre anchetă, şi doar când acestea ar fi pe placul unor grupuri de interese. Detalii de la Diana Răileanu:

Experții care analizează așa-numitul dosarul al „miliardului” împart în trei verigi procesul de fraudare a sistemului bancar moldovenesc. Prima este numită „Spălătoria rusească”, deoarece conţine peste 22 miliarde de dolari – bani „murdari” din Federația Rusă „albiți” prin intermediul băncilor moldovenești și puși apoi în circuitul internațional.

Cel de-al doilea capitol se referă la creditele neperformante oferite de șefii Băncii de Economii în special după anul 2010. Numele sonore făcute publice de procurorii pe acest caz sunt primarul de Orhei, Ilan Shor, omul de afaceri Veaceslav Platon și fostul președinte al BEM, Grigore Gacikevici. Cel de-al treilea capitol se referă propriu-zis la mediatizatul „furt al miliardului” despre anchetarea căruia, constată fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruţă, se știe prea puțin:

„Ce este ciudat pentru noi e că toate aceste elemente sunt puse într-o oală şi prezentate publicului ca şi investigaţii în deconspirarea furtului miliardului. Noi constatăm că încă nici nu a început investigarea. Investigarea va începe atunci când acel raport Kroll I va fi luat cu multă seriozitate de către autorităţi, pentru că acolo sunt anumiţi actori, anumite operaţiuni, transferuri, date şi dacă vor fi contrapuse de anumite decizii luate de politicul de aici, prin modificarea legislaţiei, prin asumarea de răspundere, doar atunci vom putea spune că a început o investigare veritabilă în tot ce se cheamă furtul miliardului”.

Reprezentanţi ai Bancii Naţionale a Moldovei au confirmat joi pentru Radio Europa Liberă că până la sfîrșitul acestei luni ar urma să vină la Chişinău o echipă de anchetatori ai companiei Kroll, pentru a discut strategia de eventuală recuperare a banilor furați din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Până acum, reprezentanţii instituțiilor anticorupţie s-au arătat sceptici în privinţa informaţiilor oferite de compania Kroll.

Acum doi ani, şeful Centrului Naţional Anticorupţie,Viorel Chetraru spunea într-un discurs în fața deputaților de la chișinău că raportul ar fi fost mai curand unul beletristic si ca ar fi costat „prea mult”.

Fostul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţa observă o relaxare a instituţiilor statului, în special după aprobarea așa-numitei legi a „miliardului”, prin care în următorii 25 de ani moldovenii înșiși vor trebui să acopere garanţiile de stat – peste 13 miliarde de lei – bani pe care Banca Naţională i-a dat împrumut băncilor devalizate, pentru ca acestea să-şi poată plăti deponenţii.

Felul în care au fost administrate garanţiile oferite de guvern în noiembrie 2014 şi martie 2015 ridică mai multe semne de întrebare, spune jurnalista Mariana Raţă de la Anticorupţie.md, portal specializat pe anchete reportericeşti:

„Din stenogramele desecretizate noi am aflat că a existat o comisie specială, cea care trebuia să decidă dacă o persoană fizică sau juridică, insituţie de stat sau oricine avea un depozit mai mare de 500 de mii de lei are dreptul să primească banii din sumele oferite de guvern sau nu are dreptul. Noi nu ştim dacă a existat cu adevărat această Comisie, noi nu ştim cine a făcut parte din aceasta şi ce a decis, de fapt, or, din informaţiile oferite de Banca Naţională rezultă că în mare parte banii nu s-au dus la persoane fizice, ci s-au dus la nişte agenţi economici, la bănci care au depus în ultima secundă, după acordarea garanţiei de stat, depozite la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank!”

Este puţin probabil ca anchetatorii care investighează furtul din sistemul bancar şi guvernanţii care au dispus repartizarea banilor să nu fi observat aceste cifre, crede directoarea executivă Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc. Lipsa de transparenţă în administrarea banului public face complicată recuperarea fondurilor furate:

„Organele care au fost implicate, chiar prin tăcerea care au manifestat-o în timpul acestor fraude, sunt într-o situaţie de conflicte de interese, deci, nu mă aştept de la ei la nişte rezultate convingătoare. Impresia creată e că se încearcă să se mimeze o investigaţie astfel încât, Doamne-fereşte, să nu fie atinse interesele unor grupuri oligarhice foarte înguste. Deci, fiecare zi de tărăgănare a acestei investigaţii reale scade şansele de a recupera banii”.

Până în prezent, felul în care a evoluat anchetarea fraudei din sistemul bancar a fost criticat în spaţiul public – de jurnalişti, analişti politici sau economişti.

Asta pentru că procesele de judecată au loc cu uşile închise, iar recuperarea banilor decurge lent. În plus, experţii nu exclud că adevăraţii autori au furtului ar putea rămâne în umbră, mai ales că unii guvernanţi, între care şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, au dat de înţeles că sunt şanse minime ca cel de-al doilea raport Kroll să fie făcut public.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG