Linkuri accesibilitate

Fenomenul „soacrelor” din sistemul judecătoresc al Republicii Moldova


Despre meandrele șmecheriilor unui sistem corupt, și despre cine ar trebui să le pună capăt.

La sfârşitul anului 2013 a fost reglementat fenomenul îmbogățirii ilicite, menit să-i tragă la răspundere penală pe funcționarii şi demnitarii publici care acumulează averi în mod necinstit, mult peste veniturile obținute legal. De atunci, ofițerii şi procurorii aticorupţie au iniţiat doar şapte dosare penale, ultimul pe numele judecătorului Oleg Melniciuc care urma să ocupe postul de vicepreședinte al Judecătoriei Chişinău. Magistratul este bănuit că ar fi primit donaţii impresionante de la mama sa, o pensionară de 79 de ani. Despre fenomenul „soacrelor” din sistemul judecătoresc s-a discutat astăzi la Clubul de Investigaţii Jurnalistice, la care a asistat şi corespondenta Europei Libere Valentina Basiul.

Au devenit deja notorii situațiile în care magistrați moștenesc imobile impresionante de la mame sau soacre, primesc donații ori beneficiază de contracte de comodat de la acestea sau alte rude.

Iată de ce ancheta penală pe numele judecătorului Oleg Melniciuc i-a mirat pe experți şi jurnaliștii de investigaţie care ani la rând au semnalat tertipuri similare.

Articolul ce prevede îmbogățirea ilicită din Codul Penal, introdus la sfârșitul anului 2013, se aplică doar pentru cei care au acumulat averi inexplicabile după momentul adoptării normei penale. Multe proprietăți însă au fost acumulate până la această dată. În 2015 Curtea Constituțională a interpretat această prevedere, îngustând aria ei de aplicare, din care cauză astăzi procurorii au o anumită reținere în aplicarea acestui articol. Este una din concluziile dezbaterea organizată de Centrul de Investigații Jurnalistice.

Procurorul Octavian Iachimovschi afirmă că ezitarea a de intenta astfel de cauze ţine mai degrabă de lipsa de experiență procesuală.

El dă asigurări că situația se va schimba în următoarea perioadă, ținând cont de faptul că a fost creată recent o instituție nouă – Agenţia pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale - , care va investiga „anume proveniența proprietăților despre care mulţi spun că le au însă nu le pot dovedi cum le au”.

Procurorul Octavian Iachimovschi: „Cadrul [legal] care există la acest moment nu văd ceva care ne-ar pune impedimente grave ca să lucrăm. Probabil, problema care este e de a acumula experiență. Câteodată chiar nu reușim să urmărim modificările care apar în legislație. Avem dinamica aceasta, goană după perfecționări ş.a., modificăm cuvânt după cuvânt, articol după articol când ar trebui să modificăm din punct de vedere sistemic, un complex întreg de legi. Întreprindem măsuri pentru a ne adapta noilor cerințe ce ţin de tacticile şi metodele de investigare a acestor cazuri”.

Directoarea adjunctă a Centrului Naţional Anticorupție, Cristina Ţărnă, este însă de părere că ar putea fi puse în aplicare două soluții pentru a debloca situaţia.

Prima se referă la modificarea Constituției prin care să fie eliminată prezumția legalității dobândirii proprietăți în cazul funcționarilor şi demnitarilor. Acest fapt va inversa rolul din instanță: cei vizaţi în anchete vor fi puşi în situația să-şi demonstreze legalitatea averii, nu oamenii legii care să demonstreze că aceştia au acumulat ilegal venituri. Cum ar veni rocada probațiunii. Cea dea doua soluţie vizează votarea amendamentelor la legea în vigoare, pornind de la recomandările Curții Constituționale.

Cristina Ţărnă: „Eu sunt absolut convinsă că toţi oamenii care aveau averi nejustificate şi mai sunt în sistem, la care nu le-au găsit ac de cojoc CNI, la care nu se aplică retroactiv legea, eu vă asigur că ei toţi nu s-au cumințit şi eu sunt absolut convinsă că la un moment dat averea lor o să se mai completeze cu anumite averi produse ale infracțiuni de corupție pe care nu le-a denunțat şi despre care organul de anchetă nu cunoaște, pentru că eu nu cred că mărirea salariului pe cei rău-intenționați şi care s-au deprins să trăiască din cu totul alte surse, că ei au devenit brusc, peste noapte cuminți”.

Sunt cunoscute diverse șmecherii prin care sunt diminuate proprietățile. Unii magistrați declară că au mașini ce valorează 500 de dolari ori apartamente de 10 mii de dolari. În astfel de cazuri trebuie să intervină Consiliul Superior al Magistraturii şi Serviciul Fiscal de Stat, este de părere Nadejda Hriptievchi, coordonatoare de programe la Centrul de Resurse Juridice.

Nadejda Hriptievchi: „Un judecător care scrie că un apartament costă 10.000 de dolari, pe când este clar că pe toată piaţa nu există aşa preţuri, el de fapt transmite un semnal întregii societăţi: „Voi furaţi şi noi tot furăm, că noi suntem ca voi”, dar judecătorul nu ar trebui să fie ca ei”.

Cristina Ţărnă: „Invers, noi furăm, furaţi şi voi”.

Nadejda Hriptievchi: „Şi dacă ar fi măcar abateri disciplinare, nu vorbim de penal, penalul este ultimul-ultimul instrument, atunci semnalul va fi foarte clar şi în mai puţin de un an oamenii ar înţelege şi măcar ar începe să declare totul. Şi aici nu trebuie să faci mari politici, nu trebuie să depinzi de modificarea Constituţiei. Voinţă, eu cred că în Republica Moldova n-a existat niciodată voinţă să se lupte cu corupţia”.

Un alt aspect invocat de experta de la Centrul de Resurse Juridice Nadejda Hriptievchi este scuza de serviciu invocată de membrii Consiliul Superior al Magistraturii, care așteaptă ca Serviciul de Informaţii şi Securitate să evalueze integritatea judecătorilor. Altădată CSM preferă să se spele pe mâini cu lipsa de acţiune a Autorității Naţionale de Integritate, instituţie paralizată de un an din cauza unor chichiţe birocratice.

XS
SM
MD
LG