Linkuri accesibilitate

Președintele Comitetului Militar al NATO, generalul Petr Pavel i-a spus președintelui Klaus Iohannis că „e necesară sporirea măsurilor de securitate pentru combaterea terorismului” și pentru proiectarea stabilității în vecinătatea sudică a spațiului euroatlantic”.

Generalul ceh Petr Pavel este primul din fostul bloc socialist care ocupă fotoliul de președinte al Comitetului Militar al NATO. Reprezentantul Alianței Nord Atlantice a venit în România pentru trei zile la invitația generalului Nicolae Ciucă, șeful Statului Major General.

Pe agenda discuțiilor se află subiectele socotite fierbinți, mai ales de căte România și statele care au ieșire la Marea Baltică. Este vorba despre întărirea flancului estic al Alianței Nord Atlantice cu sprijinul marilor puteri. Apoi, România ar vrea să fie recunoscută ca “pilon de securitate în regiune” și ca “partener credibil în cadrul NATO”.

Președintele Klaus Iohannis a fost joi la baza militară americană Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanța pentru întâlnirea cu șeful Comitetului Militar NATO. Cei doi au vorbit despre contribuția României la Alianță, prin participarea „substanțială” a militarilor români la misiunile din Afganistan, prin punerea în aplicare a „măsurilor de consolidare a apărării colective și de descurajare pe flancul estic”și prin alocarea celebrelor 2 procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare.

Cu toate acestea, deși 2017 a trecut de jumătate, încă nu e prea clar pentru ce va fi cheltuit bugetul apărării, iar la ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Iohannis a declarat că a fost retras de pe ordinea de zi Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017-2026 pentru că acest document „a neglijat un aspect important”: acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru apărare pentru cel puțin un deceniu. Principalul partid aflat la guvernare în România, PSD a încercat și la începutul anului în proiectul de buget să sară peste această promisiune. Doar sub presiunea președintelui și a opiniei publice a fost respectat angajamentul luat de România față de NATO.

Pornind de la aceste gesturi s-ar putea spune, că nu toate partidele românești sunt în aceeași măsură pro-atlantiste și că actuala coaliție de guvernare se ocupă de prioritățile față de securitatea țării, mai degrabă din inerție decât din convingere. Chiar și cumpărarea rachetelor Patriot, a produs în interiorul coaliției unele discuții, fiindcă au existat pare-se păreri că ar fi mai eficient ca România să se înzestreze cu rachete defensive cumpărate din Israel sau din Franța.

Președintele Klaus Iohannis care a vrut mereu să demonstreze că este un susținător neclintit al axei București-Washington s-a grăbit să laude un posibil acord pentru cumpărarea rachetelor americane.

Ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm a sugerat că acordul ar putea fi încheiat până la finele acestui an.

Dar polonezii, care la rândul lor au semnat acum o săptămână un memorandum de achiziționare a rachetelor Patriot, au început discuțiile pe această temă încă din 2014.

România ar urma să plătească 3 miliarde 900 de milioane de dolari pentru rachetele Patriot de ultimă generație pe care vrea să le achiziționeze.

Klaus Iohannis a spus joi că nu are de gând să le răspundă celor care au criticat faptul că țara va plăti atât de mulți bani pentru aceste arme sofisticate:

„Sunt chestiuni tehnice și militarii vor formula un punct de vedere atunci când va fi cazul.”

La baza militară americană de lângă Constanța, Klaus Iohannis a fost primit cu onoruri militare, și după întâlnirile oficiale a vorbit cu soldații americani, britanici și români aflați acolo și a urmărit un exercițiu de zbor cu aeronave MIG 21 Lancer, F-16 și Eurofighter Typhoon.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG