Linkuri accesibilitate

De ce ar face Republica Moldova o politică externă care merge împotriva curentului occidental?

„Băncile din China se ocupă de comerțul nord-coreean. Țări din Africa dar și Rusia folosesc munictori din Coreea de nord. Iar Moldova, recent, a anunțat că vrea să exporte vinuri pentru clientele mai sofisticată de la Phenian. Dar legăturile comerciale cu Coreea de nord ar putea deveni „periculoase” după ce administrația Trump a anunțat că se va uita cu atenție la țările și companiile care-i permit lui Kim Jon Un să ignore în continuare acordurile internaționale de neproliferare” scria cotidianul „Los Angeles Times” în 5 iulie, după testul balistic al Coreei de nord din 4 iulie.Articolul din „Los Angeles Times” îl pomenește și pe președintele moldovean Igor Dodon, într-o companie nu tocmai măgulitoare și cu o inițiativă stranie și riscantă. Relatează Valentina Basiul.

În anul 2014, înainte să iasă la iveală fraudele din sistemul bancar, guvernul de alianţă din Republica Moldova îşi propunea să depună cerere de aderare la Uniunea Europeană.

Pe vremea aceea Moldova era încă văzută în exterior ca „povestea de succes a Parteneriatului Estic al UE”, o ţară angajată într-un proces de reformare şi europenizare.

După trei ani, Chişinăul a adoptat o politică externă contradictorie, incoerentă şi duplicitară, constată fostul ministru adjunct de externe Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru politici și reforme europene.

Acest fapt se datorează, în primul rând, președintelui ţării Igor Dodon, care în prima jumătate de an de exercitare a mandatului a dat preferinta vizitelor în state din est – Rusia, Turcia, Azerbaidjan, Iran şi Kârgâzstan.

Pe 1 iulie Partidul Socialiştilor, al cărui preşedinte a fost Dodon până la alegerea în funcția de şef al statului, a serbat alături de o delegație de politicieni nord-coreeni 20 de ani de la fondare.

Totodată, Dodon a declarat că plănuiește să extindă comerțul Moldovei cu Coreea de Nord, începând cu vinul.

Nu a fost prima interacțiune a delegației nord-coreene cu reprezentanții Partidului Socialiștilor.

Din punctul de vedere al lui Iulian Groza, întâlnire cu delegația nord-coreeană nu se scrie în agenda de politică externă a statului, ci este o continuare a agendei Partidului Socialiștilor. Iar prioritățile șefului statului deseori merg în contrasens cu agenda guvernului şi a Ministerului de Externe.

Un alt factor al schimbării politicii externe din ultimii ani ţine de descoperirea ilegalităților din sistemul bancar şi neelucidarea lor, afirmă ex-ministrul adjunct de externe Iulian Groza.

În ciuda declarațiilor partidului de guvernare în ceea ce privește stabilizarea situației, recăpătarea încrederii în autoritățile moldovene se va produce doar după acțiuni concrete în ceea ce privește anchetarea miliardului dispărut şi evoluții în reformarea justiţiei şi a statului de drept.

Iulian Groza: „Partenerii noștri din afară s-ar putea să fie nedumeriți că această politică externă nu este una în consonanță. Ce efecte ar putea produce? Deja le vedem că le produce. Observăm în continuare antagonizarea societății în Republica Moldova pe vectori geopolitici. Ori, după mine, acest lucru este periculos. Toţi oamenii de stat trebuie să utilizeze instrumentele la dispoziție pentru a crea unitate în societate, pentru a realiza nişte reforme, nişte evoluții care ar permite Republicii Moldova să fie o ţară stabilă, dezvoltată, respectată în afară şi cu instituții care să fie cu adevărat respectate pe interior”.

Politologul Mihai Cernenco, şeful catedrei relaţii internaționale şi politologie la Universitatea Liberă Internațională, este de părere că Republica Moldova se află în izolare, după ce ani la rând comisari europeni şi miniștri de externe din Europa veneau la Chișinău.

Cernenco aseamănă regresul în materie de politică externă din prezent cu celebra răbufnire a liderului comuniştilor Vladimir Voronin din 2001 care a spus că Moldova nu va alerga după instituțiile internaționale „ca un ţap după morcov”.

El pune oscilațiile din domeniu politicii externe, în egală măsură, pe seama președintelui şi a partidului de guvernare. Aşa s-ar explica inclusiv intenția a amâna, pentru a doua oară, inaugurarea biroului de legătură NATO la Chişinău.

Mihai Cernenco: „Odată cu venirea în fotoliul de preşedinte [a lui Igor Dodon], prin vrerea Partidului Democrat, vedem o oscilaţie foarte puternică a politicii externe a Republicii Moldova. A fost iniţial o relaţie călduroasă cu Ucraina, în ceea ce priveşte noile posturi vamale care urmau să fie pe teritoriul Ucrainei. Se vede că Moscova le-a arătat din deget şi ăştia s-au speriat. Pe de altă parte, Dodon nu este văzut cu ochi buni în Ucraina şi nu are ce căuta acolo. În România – cu atât mai mult, cu preţenţiile teritoriale. Iar după învestirea guvernului Filip, noapte atunci, cu proteste, încă nu s-a restabilit imaginea unei guvernări democratice şi reformiste, ceea ce de fapt lasă amprenta şi asupra politicii externe”.

Cât despre stabilirea unor relaţii comerciale cu Coreea de Nord, Mihai Cernenco este de părere că Igor Dodon va merge până în pânzele albe, fără să-i pese de nemulțumirile Occidentului.

Iulian Groza consideră că din cauza unor angajamente comerciale internaționale acest lucru nu va fi posibil. Republicii Moldova i s-ar putea închide ușa în nas pe piețele cucerite foarte anevoios dacă angajamentul președintelui socialist va ajunge să şi fie pus în aplicare, conchide expertul.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG