Linkuri accesibilitate

A fost un mare scandal, inițial, când s-a aflat că președintele (pe atunci) al Parlamentului European Martin Schulz, actualul adversar socialist al cancelarei germane Angela Merkel în alegerile din septembrie 2017, nu are bacalaureatul… Nu, Martin Schulz, care vrea să conducă Germania, nu are Abitur, cuvant care desemnează, de la Napoleon încoace, incheierea ciclului de studii medii, maturitatea, pe scurt: bacalaureatul. Schulz nu a trecut niciodată examenul.

Ca atîtea alte instituții europene moderne, bacalaureatul a fost introdus de Napoleon, în urmă cu două secole, mai precis în 1808. Termenul vine din latina medievala. Bacalaureatul există și in țările anglo-saxone, unde însă a desemnat intotdeauna in mod înșelător o diplomă care marchează sfârșitul primului ciclu universitar.

In sensul francez, însă, si asta incă de la reforma învațământului impusă de Napoleon, bacalaureatul desemnează examenul care marchează încheierea invațământului mediu, a ceea ce numim astazi liceul, si care da dreptul la începerea studiilor universitare. Acest "bacalaureat" ramane de altfel una din inventiile cultural-administrative franceze si napoleoniene care au fost cel mai puțin urmate.

Puține țări au introdus in invatamant principiul bacalaureatului de tip francez: Germania, Elvetia, Austria si România sunt principalele. E drept, unele examene similare, care marcheaza sfarsitul liceului, mai exista si in Finlanda, Suedia, iar mai recent in Marea Britanie - asa-numitul examen de nivel A. In schimb, o tara care, deși a fost creata pe principii napoleoniene și e impregnată de cultură franceză cum e Belgia nu cunoaste bacalaureatul.

In Elvetia, termenul nu este de "bacalaureat", ci de "maturitate federala", sau: examen de maturitate.

Adevaratul bacalaureat ramane insa cel din Franta, complex si de o solemnitate paralizanta. Este un examen care constituie o etapa esentiala in viata, care deschide calea universitatilor si care, daca nu e trecut, produce traumatisme si un sentiment de excluziune sociala. Exista chiar o miscare in Franta, sprijinita de psihologi, sociologi si economisti, care cere suprimarea bacalaureatului.

Se argumenteaza astfel ca stresul acestui examen care poate face sau distruge o viata e vinovat în parte de uriasul consum de calmante si antidepresoare printre tinerii francezi. Este însă improbabil ca o asemenea miscare de revolta si reforma sa poata avea vreun succes. La urma urmei, intreaga administratie a invatamantului francez e compusa din oameni care au asudat din greu pentru a-si trece bac-ul.

Mai recent, bacalaureatul a castigat chiar teren si a devenit obligatoriu pentru toti absolventii scolilor europene.

------------

În Republica Moldova, când au fost introduse, in urma cu patru ani, camerele de luat vederi în sălile de examen, procentul elevilor care au sustinut bacalaureatul a scăzut dramatic, sub 70 la sută, față de 90 la sută în anii precedenți. După 2013 acest procent a crescut treptat ajungând în acest an la peste 80 la sută. Semne ale progresului se văd nu doar în statistica ratei de promovare, constată mai mulţi experţi. Între ei, Liliana Nicolaescu Onofrei, care a exercitat funcția de viceministru al educaţiei în 2013, iar acum e membra PAS al fostei ministre a educaţiei Maia Sandu. Liliana Nicolaescu Onofrei observă că media notelor la examene a crescut la majoritatea disciplinelor. Numărul celor excluși pentru încercări de fraudare s-a diminuat de la peste o mie, acum patru ani, la 8 elevi în 2017. Creșterea ratei de promovare la BAC se suprapune pe o creştere a nivelului elevilor moldoveni, constatat de clasamentul internaţional PISA, pe care îl face din trei în trei ani Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pe un eșantion reprezentativ de elevi de 15 ani. toate acestea sugerează o creştere a calităţii studiilor, spune Liliana Nicolaescu Onofrei:

„În opinia mea creşterea ratei de promovare este şi un indicator pentru creşterea calităţii studiilor, pentru că asta înseamnă un efort şi o responsabilitate mai mare din partea elevilor. Partea de evaluare făcută de comisiile de evaluare este mult mai calitativă. Or, după cum se ştie, ea se întâmplă tot sub camerele de luat vederi. Este evident această creştere despre care vorbesc şi cadrele didactice şi părinţii. Am auzit remarci şi din partea profesorilor universitari care vorbesc despre faptul că studenţii din ultimii ani, după „noul BAC”, cum zic ei, vin deja cu o pregătire mai bună.”

Chiar dacă par să dea deja rezultate, conditiile mai dure de desfăşurare a examenului de absolvire a liceului au fost frecvent criticate de diferite segmente ale societăţii, în special de politicieni care au speculat pe seama măsurilor restrictive, invocând stresul pe care îl suportă copii.

Şeful statului Igor Dodon a propus recent un proiect de lege care prevede anularea obligativităţii Bacalaureatului, despre care Dodon a spus că ar pune o „presiune draconică” pe umerii elevilor. Iniţiativa președintelui a fost criticată de conducerea ministerului educaţiei, dar şi de mai mulţi experţi. Ea prevede trei opţiuni: susţinerea bacalaureatului la cerere, a examenelor doar la discipline de profil şi confirmarea legală a studiilor liceale, inclusiv în cazul celor care nu susţin bacalaureatul. De fapt, şi acum legislaţia prevede că elevii care nu sunt capabili să ia bacalaureatul pot obţine uncertificat care să le confirme studiile, spune Liliana Nicolaescu Onofrei. Iată ce crede fosta viceministră a educaţiei despre intenţia şefului statului:

„Problema este că nu se poate merge cu măsuri diferite pentru acelaşi nivel în sistem. Studiile liceale sunt studii care sunt axate în primul rând pe pregătirea pentru învățământ superior şi să faci din ele variante care pe de o parte ţi-ar permite să mergi la universitate, în alta - pur şi simplu să mergi în instituţii de învăţământ profesional tehnic cu altă tipologie de examene este greşit din start pentru că e vorba de nivelurile de învăţământ care trebuie respectate. Altceva este să se ofere o diversitate mai mare atât la nivel profesional tehnic, dar şi la nivel liceal. De exemplu, la liceu să se ofere nu doar profil real şi umanist, ci şi arte, şi sport, poate şi mai mult. Or noi acum nu oferim copiilor la nivelul liceal suficiente opţiuni, suficientă alegere.”

Statisticile sugerează că şi după impunerea condiţiilor de maximă exigenţă, popularitatea Bacalaureatului rămâne ridicată. Majoritatea dintre cei care nu reuşesc să-l promoveze îşi încearcă şansa repetat, chiar daca au de aşteptat un an. Unii experţi spun că persistă încă percepţia că cei care au diplomă de BAC şi urmează o facultate ar avea mai multe şanse pe piaţa muncii.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG