Linkuri accesibilitate

Declarațiile critice ale Ambasadorului Statelor Unite la Chișinău (Nicolae Negru/Ziarul Național)


Evgheni Şevciuk, refugiat la Chişinău, este „o mare pradă de război” (Petru Bogatu/deschide.md).

Dacă nu era discuţia despre sistemul electoral, în Moldova ar fi fost revoluţie”, notează Dumitru Spătaru într-un comentariu pe tribuna.md. El scrie că Republica Moldova „moare ca stat, fiecare zi ne apropie de marginea prăpăstiei şi curând ne vom prăbuşi în ea, dar noi nu avem când să ne gândim la ce se întâmplă cu ţara noastră, cum să facem să o salvăm. Nouă ni s-a dat o jucărie frumoasă, numită sistem electoral, şi ne jucăm cu ea cu multă pasiune, spre bucuria guvernării”. Dumitru Spătaru mai afirmă că strategii guvernării astfel au dat o lovitură, care însă îi salvează pe ei, nu şi Republica Moldova.

În intenţia sa de a schimba sistemul electoral PD s-ar putea certa definitiv cu Occidentul, scrie Galina Vasilieva pe newsmaker.md. „UE şi SUA nu doar recomandă insistent Chişinăului să nu schimbe regulile jocului, dar atenționează cu text deschis deja că doar PD are de câștigat de pe urma trecerii la sistemul mixt”. Cu toate acestea, autoare observă că PD nu vrea să renunţe la intenţia sa. Reforma va fi votată până la finele lunii. Criticile frecvente ale oficialilor şi diplomaţilor occidentali pe marginea schimbării sistemului de vot „irită în mod evident” PD. „Fruntaşii partidului care deţin şi cele mai importante funcţii în stat au boicotat recenta recepţie organizată de Ambasada americană cu ocazia independenţiei SUA”. Mai mulţi analişti, citaţi în articol, constată că democraţii sunt dispuşi să sacrifice relaţiile cu partenerii externi de dragul rămânerii la putere.

Editorialistul Ziarului Naţional, Nicolae Negru trece în revistă recentele declaraţii ale Ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, care a sugerat că guvernarea de la Chişinău nu e preocupată atât de reforme, cât de schimbarea sistemului electoral, anticipând totodată că trecerea la sistemul mixt va fi totuşi votată. „E un pronostic care, foarte probabil, nu se bazează doar pe impresii sau intuiție”, afirmă Negru. El sugerează că partenerii Occidentali par să se fi resemnat cu ideea trecerii la sistemul mixt. Nicolae Negru consideră că boicotarea dezbaterilor de către adversarii reformei, deşi pare logică, are rost doar dacă se va ajunge la boicotarea alegerilor. Numai că, „boicotarea alegerilor în contextul actual, în speranța că acestea nu vor fi recunoscute de Occident, e un risc totuși destul de mare, frizând naivitatea. E ca și cum ai descuraja un pirat citindu-i regulile comerțului internațional”, concluzionează Nicolae Negru.

Cu referire la aceleași declarații ale ambasadorului SUA, analistul Vlad Țurcanu a opinat la Radio ChișinăuPD va încerca să minimizeze impactul acestor declarații, dar și să obțină timp pentru a se regrupa pentru campania electorală. „Declarațiile critice ale Ambasadorului Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, referitoare la actuala guvernare denotă faptul că sprijinul diplomatic occidental pentru cei aflați acum la putere în Republica Moldova nu mai este la nivelul de dinainte”, constată Vlad Ţurcanu.

Petru Bogatu scrie pe deschide.md că fostul lider transnistrean Evgheni Şevciuk, refugiat la Chişinău, este „o mare pradă de război”. Comentatorul se arată convins că autorităţile moldovene i-ar fi oferit protecție fostului lider separatist. „Șevciuk urmează să fie bine adăpostit. Un trofeu trebuie îngrijit ca ochii din cap”, notează Petru Bogatu. „Șevciuk e o piesă grea în combinațiile Rusiei împotriva Republicii Moldova. […] El deține importante informații secrete. […]”, notează Petru Bogatu.

Cazul Şevciuk i-a atras atenţia şi analistului român Sorin Ioniţă care crede însă că la Chişinău, „nimeni nu pare interesat să afle ce informaţii are domnul Şevciuk” şi asta pentru că Şevciuk este „bun kamarad de afaceri subterane cu lideri de la Chişinău, inclusiv din cei care se declară pro-europeni: spală împreună bani din direcţia est sau sifonează împreună resurse din sistemul energetic al Moldovei către diverse offshoruri şi buzunare private”, scrie Sorin Ioniţă pe contributors.ro. „Păţania cetăţeanului global Şevciuk vine ca un revelator pentru adevăratele priorităţi ale unora, din foste şi actuale guverne moldoveneşti: menţinerea confuziei, reţelelor subterane de business ilegitim şi spălării de bani pe direcţia Est, în paralel cu practicarea retoricii Vest”, mai notează analistul român. Sorin Ioniţă concluzionează că „războiul mafiilor transnistrene arată de ce nu se poate aplica soluţia Cipru pentru a forţa intrarea Moldovei în UE”.

Statalitate şi indigenţă” – un articol semnat de Răzvan Voncu pe adevărul.ro la secţiunea bloguri. El notează că preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, nu ar fi reuşit nimic nici în politica internă, nici în cea externă, iar cel mai „usturător eşec” a fost cel în relaţia cu Tiraspolul. „În aceste condiţii, ca orice renegat, Dodon a revenit la vechile sale obiceiuri, adică la insultarea României. Pe care a acuzat-o din nou de „complot în vederea abolirii statalităţii Republicii Moldova”, pe baza unui plan de subminare a statului moldovean, care să aducă NATO pe Nistru”, scrie Răzvan Voncu. „Statalitatea Republicii Moldova, din păcate pentru Dodon şi ai săi, a fost pusă la îndoială, încă din primele minute de independenţă, nu de către Bucureşti, ci de către Moscova. […] Statul moldovean este subminat, apoi, zi de zi, de propria-i clasă politică”, mai observă autorul. „Dacă i-ar păsa de statalitatea Republicii Moldova şi, mai ales, dacă s-ar teme cu adevărat de NATO, elita politică de la Chişinău ar face ceva pentru biata armată a statului, care e mai slabă şi mai prost dotată decât clanurile de rakeţi ai oligarhilor”, punctează Răzvan Voncu.

Adevărul.ro mai publică o analiză semnată de Dan Dungaciu despre „manipularea de stat de la Chișinău”, care, explică autorul, „camuflează adevăratele mize politice şi geopolitice de dincolo de Prut”. Dungaciu trece în revistă patru „manipulări de stat”, între care şi fenomenul partidelor clonă (fake parties). Analistul observă că în RM are loc acum constituirea şi configurarea unei false opoziției, care alături de modificarea sistemului de vot îi va permite PD să blocheze partidele de opoziţie de genul PAS sau Platforma DA, pe de-o parte, iar pe de alta să aibă o poziţie puternică de negociere în perspectiva relaţiei cu Igor Dodon după alegerile din 2018. „Dacă vrea să câştige majoritatea în 2018, opoziţia reală, cea anti-Binomul Dodon-Plahotniuc trebui să înceapă de acum să configureze/clarifice şi să îşi asume un spaţiu de opoziţie complet, nefalsificat, care să acopere, precum proiectul lui Vlad Plahotniuc, întreg spectrul de opţiuni pro-europene: de la opţiunea centru-stânga pro-europeană la dreapta pro-românească şi unionistă. Cine va face asta mai repede şi mai eficient, va câştiga în 2018. Lupta contra cronometru a început deja în stânga Prutului”, concluzionează Dan Dungaciu.

Fostul premier Ion Sturza observă că sub presiunea „disperată” de a livra ceva conform promisiunilor FMI, BM și partenerilor de dezvoltare în schimbul finanțării, Guvernul de la Chișinău și-a amintit „subit” de reforme. „Politic, sa începi reformele fundamentale cu un an înainte de alegeri este un pas extreme de riscant. Dar frica de un deficit major bugetar este și mai mare”, notează Sturza într-un comentariu pe Facebook. Deşi schimbările influenţează fundamental viaţa moldovenilor, toţi sunt „antrenaţi în agenda profund falsă a schimbării sistemului de vot”, mai remarcă fostul premier Ion Sturza.

În tradiționala sa analiză săptămânală la agenţia de presă IPN, politologul Dionis Cenuşă scrie despre „președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova”. „Președinția Estoniei în cadrul Consiliului UE constituie o oportunitate pentru țările ex-sovietice, care sunt în cele mai aprofundate relații cu UE – Moldova, Ucraina și Georgia. Dar bunăvoința și interesul natural al Estoniei nu poate substitui în niciun caz progresele reale în cadrul reformelor…”, este una din concluziile autorului. El crede că „societatea civilă și forțele de opoziție de la Chişinău ar putea explora posibilitățile oferite de președinția estoniană pentru a populariza mai intens critica față de PD”. Ceea ce ar putea „complica planurile democraților de a schimba sistemul electoral până la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017, fără a afecta cumva asistența macro-financiară a UE”, punctează Cenuşă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG