Luni au fost audiaţi mai mulţi martori ai apărării în dosarul penal ce îl vizează pe primarul de Orhei Ilan Shor, aflat în prezent în arest la domiciliu. El este învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi de acordarea de credite neperformante pe vremea cît a fost şeful Consiliului de administraţie al Băncii de Economii, una din cele trei bănci devalizate. Făcând trimitere la o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, avocaţii lui Ilan Shor insistă că justiţia ar trebui să-şi spună cuvântul în dosarul acestuia, or, potrivit legislaţiei, o persoană nu poate sta în arest preventiv, inclusiv la domiciliu, mai mult de un an de zile, perioadă care în cazul lui Ilan Shor, expiră la finele acestei săptămâni. Mai multe în relatarea Dianei Răileanu:
Primarul de Orhei Ilan Shor se află în arest la domiciliu din iunie anul trecut, o măsură de privaţiune de libertate pe care mai mulţi experţi în drept o consideră prea blândă, ţinând cont de faptul că Ilan Shor este prezentat ca o figură cheie în primul raport al companiei Kroll angajată să elucideze furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc.
Pe de altă parte, avocaţii omului de afaceri nu exclud că Shor ar putea fi eliberat săptămâna asta, făcând trimitere la decizia Curţii Constituţionale din iarna anului trecut, potrivit căreia arestul preventiv nu poate depăşi 12 luni, fiind vorba de cererea iniţială de arest preventiv şi de toate prelungirile ulterioare. În cazul lui Ilan Shor, cele 12 luni vor expira vineri, 22 iunie. Consilierul juridic Ion Guzun din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova nu e la fel de optimist ca şi avocaţii lui Ilan Shor:
„Asta nu înseamnă că instanța de judecată nu ar putea să-i stabilească o altă măsură preventivă, care nu ţine de libertatea acestuia, de exemplu, nepărăsirea ţării, controlul judiciar sau aceeași cauțiune care poate fi stabilită de instanţa de judecată. Cert este faptul că arestul acestuia, indiferent dacă e la domiciliu sau în altă parte, nu este legat de alte dosare penale în care Ilan Shor ar figura, din ce am înţeles de la oficialii noştri. Deci, dacă în acest dosar îi expiră termenul, asta nu exclude că în alte dosare în care acesta figurează, ar putea fi aplicată poate chiar şi aceeaşi măsură, dacă asta ţine de altă componentă a infracțiunii, alt obiect, alte probe şi alte circumstanţe.”
Luni, la sfărșitul şedinţei de judecată în cazul lui Ilan Shor, procurorul Adrian Băieşu a fost întrebat când urmează să fie anunţată o sentinţă în dosarul creditelor neperformante de la BEM. „Sperăm cât mai repede”, a fost răspunsul procurorului.
Reprezentanţii partidului condus de Ilan Shor spun că arestul la domiciliu al primarului de Orhei nu a perturbat activitatea oraşului pentru că edilul şi-ar fi delegat împuternicirile către adjuncţi care ar administra fără probleme treburile municipale.
Mai puţin optimişti se arată consilierii locali din capitală care nu se pot întruni de câteva săptămâni.
Activitatea primăriei Chişinău a fost paralizată pentru scurt timp din cauza arestării lui Dorin Chirtoacă, acuzat de trafic de influenţă în dosarul parcărilor cu plată. Situația s-a deblocat parţial odată cu eliberarea din arest la domiciliu a viceprimarului Nistor Grozavu, cercetat şi el în cadrul aceluiași dosar. În plus, primarul capitalei poate semna de acasă o serie de acte financiare care permit, de exemplu, achitarea salariilor angajaţilor şi subdiviziunilor primăriei. Edilul poate face acest lucru prin intermediul avocaţilor săi.
Mai complicat este în cazul Consiliului Municipal Chişinău, or, din lipsă de cvorum, consilierii nu reuşesc să se întrunescă în şedinţă de câteva săptămâni.
Sute de proiecte de decizii au fost „îngheţate” din cauza acestui blocaj, spune neafiliatul Ion Ştefăniţă. Din cauza unui volum mare de lucru s-ar putea anumite subiecte să fie examinate supeficial, constată alesul local, care speră că şedinţa anunţată pentru marți în cadrul Consiliului Municipal Chişinău, totuşi să aibă loc:
„Toate proiectele de decizie care la moment sunt peste 700 la număr, ele trebuie să fie aprobate. În plus, cel mai important, sunt proiectele cu depozitarea gunoiului, pentru că este temporar soluţionată problema, or, aleşii locali trebuie să identifice soluţia: unde vom depozita gunoiul după cele 30 de zile care s-au dat de la ultima întrunire care a avut loc la guvern. Acum, mulţi cetăţeni apelează la un consilier neafiliat şi se plâng că au dosare, proiecte de decizii care stau de doi-trei ani în Executivul local, pe care nimeni nu le mişcă, şi în Legislativ, inclusiv la noi.”
Luni, la şedinţa operativă a municipiului, viceprimarul Nistor Grozavu a anunţat că problema depozitării deşeurilor din capitală rămâne în continuare nesoluţionată, or, la şedinţa de duminică, de la Ţînţăreni, locuitorii satului au refuzat să fie redeschisă groapa de gunoi. Subiectul se află pe ordinea de zi a anunţatei şedinţe de mâine a Consiliului Municipal Chişinău.
Chişinăul şi Orheiul nu ar fi singurele oraşe administrate de la distanţă de edilii aflaţi în conflict cu legea.
Din toamna anului trecut şi Renato Usatîi, primarul oraşului Bălţi, conduce municipalitatea de la Moscova, discută cu localnicii on-line, iar interimatul îi este asigurat de viceprimarul Igor Şeremet.
