Linkuri accesibilitate

Tatiana Sorocan: „Moldova - o țară cu populația în proces de îmbătrânire fără bătrânii”


Despre HelpAge International Moldova și activitatea ONG-ului.

HelpAge International Moldova este una din organizaţiile neguvernamentale care sprijină, în ultimii doi ani, autorităţile în adaptarea politicilor sale sociale la procesul accelerat de îmbătrânire a populaţiei. Cu ce rezultate? O discuție cu directoarea organizaţiei, Tatiana Sorocan.

Tatiana Sorocan
Tatiana Sorocan

Tatiana Sorocan: „Conform Biroului Național de Statistică, o persoană din șase în Moldova are vârsta de 60 de ani și peste, iar către anul 2020, 2025 și 2050 se prognozează, respectiv, una din patru, chiar una din trei să atingă această vârstă. În comparație cu țările economic dezvoltate în care îmbătrânirea demografică de regulă se datorează creșterii semnificative a speranței de viață la vârstele înaintate, în Republica Moldova acest fenomen este rezultatul scăderii natalității și migrației, pe când reducerea mortalității și creșterea speranței de viață are un efect nesemnificativ.

Într-un raport al Băncii Mondiale din 2017, sub denumirea „Abordarea prin prisma drepturilor omului și a securități economice a persoanelor în vârstă din Moldova”, țara noastră este numită ca una cu populația în proces de îmbătrânire fără bătrânii. Cu alte cuvinte, deși populația îmbătrânește în Moldova, oamenii nu trăiesc mai mult, ci speranța la viață este joasă comparativ cu alte țării ale lumii. Îmbătrânirea este determinată mai mult de declinul fertilității și migrației, decât creșterea speranței la viață în Moldova.

Dacă vorbim în raport cu alte țării, conform raportului Băncii Mondiale care clasează Moldova ca una din 40 de țări din Europa și Asia Centrală, Moldova este o țară cu cea mai mare provocare pentru politica publică, cauzata de acest fenomen de îmbătrânire a populație. Și acum să ne gândim la o întrebare, este ore capabilă infrastructura socială curentă să răspundă acestor provocări? La moment eu consider ca nu, deoarece toate politice statului pentru vârstnicii se rezumă la asigurarea socială, adică pensii, sau la asistența socială, ce este ajutorul social sau indemnizații.

La fel Moldova, consider că nu are viziune de dezvoltare a țării care să ia în considerație structura populației și prognoze demografice. La etapa actuală este important de ajustat politicile publice la procesul de îmbătrânirea a populației. Și pentru acest scop, în 2015 a fost elaborată și aprobată metodologia de integrare a îmbătrânirii în politicii și a fost susținută de fondul ONU pentru populație și de Ministerul Muncii Protecției Sociale și a Familiei.

Din 2016, HelpAge International organizație pe care o reprezint, aplică această metodologie și analizează politicile din perspectiva îmbătrânirii, însă acest lucru nu este suficient, deoarece procesul de integrare a necesităților populației vârstnice nu va putea fi asigurată doar prin activitatea HelpAge International sau societății civile la general, ci ar trebui să fie partea integrantă din sarcina guvernului la elaborarea și evaluarea tuturor politicilor publice. La fel, considerăm că trebuie să existe coordonarea între ministere la elaborarea a diferitor documente de politicii, deoarece se întâmplă deseori că o politică în domeniul protecției sociale vine în contradictoriu cu altă politică, de exemplu Ministerul Muncii Protecției Sociale și a Familie prin programul său de integrare a problemelor îmbătrânirii în politicii publice promovează acțiuni care oferă mai multe oportunități pentru persoane în etate să rămână în câmpul muncii, cu atât mai mult că acum vârsta de pensionare s-a mărit până la 63 de ani, însă în proiectul de lege al codului muncii se propune ca vârsta limită pentru pensionare să fie motiv de concediere. Aceasta înseamnă că politicile nu sunt coordonate cu diferite structuri ale ministerului, însă procesul de integrare a perspectivei de îmbătrânire în politicii publice este unul imperativ și eforturi vor fi depuse în continuare pentru a asigura acest lucru de către societatea civilă, de către guvern, de către toate părțile interesate, inclusiv donatori.

Atunci când schimbările structurii populației nu sunt anticipate prin politicii publice și nu sunt adresate corespunzător ele devin provocări și probleme, de aceia azi în Moldova noi vorbim despre problema îmbătrânirii populației, noi nu vorbim de o provocare, dar o problemă, o barieră la dezvoltarea societății ceia ce nu este corect.”

Europa Liberă: Cum vi se arată aceste politici, comparate cu celel dezvoltate de state din regiune ca Ucraina, Bulgaria, de exemplu, sau România?

Tatiana Sorocan:
„Eu nu pot să spun despre Bulgaria sau Ucraina, Moldova în primul rând este o țară care prima a început să facă integrarea îmbătrânirii în politicii. De aceia în regiunea Asia Centrală și Europa de Est, noi suntem primii. Însă la sigur în Europa sunt alte țării, ca Suedia, Olanda, Malta care deja au o practică foarte bună la integrarea îmbătrânirii în politicii. Chiar dintr-o vizită de studiu recentă în Suedia, am participat la mai multe ședințe, unde am propus și am întrebat cum se face integrarea îmbătrânirii în politicii și s-au mirat la această întrebare și mi-au spus că noi nu avem nevoie de așa ceva, fiind că fiecare politică când este elaborată la nivel de design, adică la nivel de elaborare prima structură a politicii, ea este consultată la toate ministerele și respectiv se ia în considerare toate cerințele cu privire la îmbătrânire. Ceea ce sperăm că va fi făcută în Moldova foarte curând, deoarece deja legislația ne permite și Ministerul Muncii este foarte deschis spre acest lucru și noi ca organizație din societatea civilă tot suntem cointeresați să promovăm acest proces în continuare.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre accesul la sistemul de sănătate al vârstnicilor din Republica Moldova? Lucrează acest sistem vreun pic în folosul lor?

Tatiana Sorocan: „Conform raportului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenta medicala din anul 2015 majoritatea persoanelor vârstnice sunt asigurate gratuit, de către stat. Și au o rată de încadrare în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală mai înaltă de 99,5%, aproape 100%, toți vârstnicii au asigurare medicală, comparativ cu populația generală ce are 85,6%. Acest fapt le permite vârstnicilor să beneficieze gratuit de serviciile acordate tuturor persoanelor asigurate în cadrul programului unic și ei la sigur au dreptul la toate serviciile medicale, inclusiv asistență medicală de urgență prespitalicească, asistență medicală primară, asistență medicală specializată, de ambulatoriu, chiar asistența stomatologică, asistența medicală spitalicească și chiar servicii de îngrijire medicale comunitare și la domiciliu. Însă toate acestea doar 72,6 % dintre vârstnici beneficiază de asistență medicală în caz de necesitate, 17,2% numai in unele cazuri, iar 10% nu au avut acces la asistență medicală. Și acest fapt se explica prin accesul redus la asistența medicală din cauza lipsei medicilor de familie din zonele rurale, conform statisticii oficiale cca 150 sate din Moldova nu au un medic de familie, în realitate, această cifră este cel puțin de 2 ori mai mare.

Considerând că circa 60% din vârstnicii din R Moldova locuiesc în zonele rurale, puteți să vă imaginați despre accesul lor la serviciile medicale. În afară de servicii medicale generale, primare persoanele vârstnice au nevoie de servicii geriatrice care sunt de regulă prestate de o echipă întreagă, o echipă multidisciplinară care este compusă din medic geriatru, nutriționist, chinetoterapeut, psiholog, asistent social și cadrele cu studii medii. Analiza programului unic arată un nivel insuficient de integrare a serviciilor geriatrice la nivelul asistenței medicale primare. La fel ca asistență specializată de ambulatoriu, deoarece numărul paturilor geriatrice nu sunt suficiente, la moment avem 392 de paturi geriatrice în Moldova și cca 80 de medici geriatrici ceia ce nu este suficient.”

Europa Liberă: Cum apreciaţi bugetul rezervat de stat pentru această categorie de persoane?

Tatiana Sorocan: „Persoanele în vârstă în Moldova sunt susținute din bugetul de asigurări sociale, pensii, și din bugetul de asistență socială ceia ce sunt prestațiile. Din totalul de cheltuieli din sectorul protecției sociale, marja cea mai mare o au cheltuielile de asigurare socială, precum asistența socială deseori compensează aceste cheltuieli și este în continuă scădere, ceia ce ne arată că asigurările sociale reprezintă 10% din DIB și cca 70% din anvelopa socială.

Cheltuielile pentru asigurările sociale, sunt în creștere, fiind că avem mai mulți pensionari, în fiecare an avem mai mulți pensionari. Pe când cheltuielile pentru asistența socială sunt în scădere, nu sunt banii în buget pentru asistența socială. Este important de notat că o treime din asistența socială este alocată vârstnicilor, ceia ce este o sumă destul de mare. Acest grup este finanțat cel mai mult din cauza ceia că el este și cel mai mare și cei mai mulți banii din asistența socială sunt alocați pentru prestații și servicii pentru vârstnicii. Tot odată acest grup fiind cel mai mare, el are aproape 507 mii de persoane în 2015, mai mare decât restul grupelor , deoarece el este foarte mare, asistența socială per vârstnic rămâne foarte modestă. Deci de împărțit o sumă pe patru și șase miliarde de lei pentru 507 de vârstnici, oricum suma rămâne destul de modestă pentru un vârstnic.

Cei mai mulți bani se alocă pentru prestații, 80%, și doar 20% pentru servicii sociale. Însă cheltuielile pentru serviciile sociale, oferite vârstnicilor sunt de 44,7% pe total cheltuieli servicii sociale. Dacă luăm termeni comparativi, Moldova comparăm cu alte țării, cheltuielile pentru protecția socială, acestea sunt mai mici decât în țările UE, de exemplu în țările Uniunii Europene alocă cca 29% din totalul de cheltuielile publice pentru protecția socială, pe când în Moldova se alocă 18,6%, datele din 2012, ceia ce vedem aproximativ, fie jumătate sau mai puțin decât să fie necesar.”

Europa Liberă: Din experiența dumneavoastră ce aţi spune despre grija față de bătrâni, dacă ar fi din nou să faceți o comparație cu statele vecine?

Tatiana Sorocan:
„E greu de comparat cu alte state. Dar dacă luăm cifre și vorbim anume din punct de vedere statistic, vârstnicii din Moldova nu sunt cei mai săraci, comparativ cu alte grupe vulnerabile. Riscul de sărăcie crește însă pentru gospodăriile cu capul gospodăriei vârstnic. Sărăcia în rândurile populației generale au fost de 9,6% în 2015, conform statisticii Ministerului Economiei, însă sărăcia pentru persoane este în descreștere, datorită recepționări pensiei cu limita de vârstă. Persoanele în vârstă nu se socot cele mai sărace din cauza că ele primesc o pensie, însă pensia aceasta este destul de modestă și nu este suficientă pentru toate cheltuielile unei persoane în vârstă.

Deoarece datele statistice ne arată că sărăcia pentru pensionari s-a redus de la 28% în 2010 până la 10% în 2015, acest lucru se pare că se datorează plății prestațiilor de asigurări sociale și anume pensiei pentru limita de vârstă. Valoarea pensiei medii în 2016 a fost de 1165 de lei, ceia ce este o sumă foarte modestă dacă ne gândim la un vârstnic care cheltui o parte mare de banii pentru medicamente, pentru servicii comunale, și rămâne pentru consum o sumă foarte modestă, cca 30-20% din pensie rămâne pentru consum.

Deoarece cum înțelegem vârstnicul depinde de pensie și pensia creează un grad de dependență mare, degradarea ratei de înlocuire va

Moldova este una din puținele țării din Europa și Asia Centrală care are sărăcia în rândul vârstnicilor mai mare decât pentru populația tânără...

readuce pensionarii sub pragul sărăciei, ceia ce înseamnă că dacă într-adevăr noi nu vom avea oameni care lucrează și care să contribuie în bugetul asigurărilor sociale, înseamnă că noi nu vom avea cu ce să achităm pensiile și aceasta este o situație destul de gravă. În termeni comparativi,

Moldova este una din puținele țării din Europa și Asia Centrală care are sărăcia în rândul vârstnicilor mai mare decât pentru populația tânără, doar Moldova și Armenia au această situație, deși când vorbim despre vârstnicii în Moldova, vorbim că nu este un grupul cel mai sărac, deoarece primește pensie, în termeni comparativi într-adevăr vârstnicii sunt mai săraci în Moldova decât în Europa și clar că sărăcia vârstnicilor o să crească odată cu îmbătrânirea populației, deci cu cât e mai bătrână populația și cu cât mai mulți vârstnicii vom avea sărăcia o să crească.”

XS
SM
MD
LG