Dezbaterea despre trecerea la sistemul electoral mixt i-a readus în prim-plan, la sfârșitul săptămânii trecute, pe mai mulți artiști, care au cântat la trei mitinguri simultane organizate la Edineț, Ialoveni și Cahul. Despre rolul cântăreților și despre societatea civilă divizată a vorbit pentru Europa Liberă sociologul Ion Jigău, directorul CBS-AXA.
Ion Jigău: „În principiu, atitudinea cetățenilor față de sistemul electoral este destul de complexă, fiindcă oamenii sunt departe de sistemele electorale. Fiecare sistem electoral care se discută - proporțional, ca acum, mixt sau uninominal pur are, de fapt, plusurile și minusurile sale. Și în funcție de acest sistem de existent în careva țară se construiește sistemul politic. Oamenii își formează o atitudine față de toți politicienii și de sistemul politic prin acțiunile politicienilor, prin acțiunile instituțiilor, adică ale Parlamentului, Guvernului, Președinției etc. Să ne aducem aminte de o veche zicală chineză: „Indiferent ce culoare are mâța/pisica, ea trebuie să prindă șoareci”. Acea pisică e bună care prinde șoareci. Cum la noi pisica nu prea prinde șoareci, oamenii se descurcă singuri, fără ajutorul statului și deseori se roagă numai statul să nu le încurce. Cum spuneam, atitudinea este foarte complexă – ei mai țin minte, cel puțin, cei mai în vârstă, peste 40 de ani, mai țin minte sistemul sovietic, când fiecare avea deputatul său și atunci ei mergeau cu jalba în proțap – la cine crezi? – la deputat. Sau, ca întotdeauna, se adresau la presă sau la organele de partid, care atunci erau unice. Acum, când au vreo problemă, cetățenii noștri nu au la cine să se adreseze. De atâta, în principiu, sistemul uninominal s-ar părea că este agreat de cetățeni, fiindcă ei vor să știe cine este deputatul lor. Lucrul acesta poate fi obținut și prin sistemul proporțional. Este altceva că, din cauza Transnistriei, noi ne folosim de o singură listă. Ce asta-i toată republica? În felul acesta, cumva se șterge legătura dintre cetățeni și parlamentarii lor. Ei nu știu acum cine îi reprezintă. Îi reprezintă careva partid în întreg. Cum încrederea în partide este extrem de joasă, ca și încrederea în alte instituții ale statului, de aici se pornesc toate, hai să spunem așa, speranțele oamenilor că schimbarea sistemului electoral poate va duce la careva schimbări.”
Europa Liberă: Domnule Jigău, se creează cumva impresia că cei care pledează pentru schimbarea sistemului electoral – fie că e vorba de uninominal sau mixt – în ultima vreme au apelat la ajutorul artiștilor. Este acesta singurul sau ultimul argument cu care se discută? Pentru că, de ce nu se discută pe argumente, de ce trebuie să apeleze la niște fețe care să apară pe bilboarduri sau să apară în evenimente publice?
Ion Jigău: „Vedeți care e problema, de fapt? Cum în politicieni, am spus, este încrederea joasă, atunci ei apelează la cine este mai îndemână – la artiști, în care oamenii au încredere. Este altceva că dânșii sunt plătiți pentru a face propagandă. Și nu toți oamenii văd această legătură, că, de fapt, discuțiile despre sistemul electoral trebuie să fie discuții între experți. Ce vrem noi să facem, unde vrem noi să ajungem? – veșnica întrebare. Țineți minte un spectacol de la Alecsandri – „Spuneți-mi, boieri dumneavoastră, unde mergem noi?” Păi, asta-i întrebarea care este de secole la moldoveni. Spuneți-mi: unde mergem noi? Lucrul acesta trebuie să-l discute experții care trebuie să fie experți, adică să fie relativ independenți de orice putere. Cum noi nu-i prea avem, suntem o țară mică, fără experiență de stat, fără niște think thank-uri, dacă să vorbim în termenii de astăzi, deci fără niște grupuri de experți care sunt independenți, care își pot da cu părerea absolut sincer, noi nu-i avem. Și atunci fiecare apelează la ce are la îndemână – la bani, la artiști, la alte metode, la propagandă, care omul simplu nu se mai descurcă într-însele.”
Europa Liberă: Când spuneți „propagandă”, la ce vă referiți?
Ion Jigău: „La tot ce există la noi în spațiul mass-media, fiindcă mass-media cu adevărat la noi nu prea este liberă și independentă, ea este plătită de cineva… Sunt foarte puține, hai să spunem așa, ediții scrise sau electronice care sunt absolut independente. Și atunci avem ce avem.”
Europa Liberă: S-a creat impresia la evenimentele de ieri că există o societate civilă care e de o parte a baricadei și o altă societate civilă care este împotriva acelei societăți civile. Adică, ele cumva sunt rivale. De ce se întâmplă acest lucru? Denotă asta că, de fapt, societatea este polarizată?
Ion Jigău: „Cineva vrea să o polarizeze. Societatea civilă care este contra altei societăți civile se numește gong – organizații nonguvernamentale, formate de Guvern. Organizații ale societății civile formate de jos și gongurile sunt formate de sus sau la un moment dat sunt cumva luate sub control. Deci, avem ONG-uri și avem gonguri. Ele sunt de scurtă durată. Din moment ce în societate se acumulează nemulțumirile, ele nu durează până la nesfârșit. Da, uneori, se poate să scoată presiunea din cazanul acest care fierbe. Mai scade presiunea, peste un timp, iar crește. Și la un moment dat, ne ciocnim cu o revoluție. N-aș dori să fie la noi revoluție, aș dori calea evoluției, dar lucrul acesta se poate întâmpla și la niște alegeri parlamentare – să ne trezim cu toate metodele pe care le au cei care formează gonguri o surpriză de proporții, adică toți cei de la guvernare să piardă totalmente. Cel puțin, în 2001, noi ne-am ciocnit cu astfel de situație.” Dezbaterea despre trecerea la sistemul electoral mixt i-a readus in prim-plan, la sfarsitul saptamanii trecute, pe mai multi artisti, care au cantat la trei mitinguri simultane organizate la Edinet, Ialoveni si Cahul. Despre rolul cantaretilor si despre societatea civila divizata a vorbit pentru Europa Libera sociologul Ion Jigau, directorul CBS Axa.
