Linkuri accesibilitate

„Voiaj vinicol” sau de ce sînt atrași francezii de podgoriile Moldovei


La Purcari

Un voiaj în timp și în copilărie...

Imaginea Republicii Moldova așa cum e percepută de țările învecinate, dar și de cele mai îndepărtate, este strâns legată de vinuri, unul dintre cele mai valoroase produse de export moldovenești. În jurul industriei vinicole se construiește, pas cu pas, cojocul infrastructurii turistice, ori poate mai curând, o pânză de păianjen.

Reperele cele mai vizibile au nume sonore - beciurile subterane de la Mileștii Mici și Cricova, vinăriile de la Puhoi si de la Romanești. Ele ajung neapărat în ghidurile și recenziile ce recomandă Republica Moldova drept țară off the beaten path, adică o destinație ieșită din comun.

„Voiaj vinicol” – așa numește, informal, Radu Nichita Macovei vizitele pe care le organizează la vinăriile moldovene pentru amicii săi din Franța. În ultimii doi ani, acest hobby a devenit o muncă aproape zilnică, care se împletește perfect cu afacerea sa. De peste opt ani se ocupă de importul vinurilor moldovene în Franța, unde este stabilit cu traiul.

Radu Nichita propune excursii pentru câteva zile în profunzimea Moldovei, unde oaspeții pot să viziteze mănăstiri și vinării, să guste din bucate tradiționale și vinuri rezultate din competiția tot mai strânsă a producătorilor mari și mici. Am stat de vorbă cu Radu Nichita și cu câțiva oaspeți de-ai lui, imediat după ce au revenit la Chișinău din localitatea Ulmu. La un pahar de vin roze, Radu Nichita Macovei mi-a povestit de ce francezii sunt atrași de podgoriile Moldovei.

„Ei au descoperit aici gusturile pe care le-au avut cândva în copilărie. Deci, în ei au jucat, așa s-au exprimat, reperele olfactive și gustative din copilărie. Foarte interesant. Ei spuneau că își amintesc gustul de confiture pe care îl făcea bunica. Practic, au avut un voiaj în timp și în copilărie, asta e foarte important.”

În voiaj vinicol... Patrick Nicouleaud (st.), Radu Nichita Macovei, Jean Luc Prise (dr.)
În voiaj vinicol... Patrick Nicouleaud (st.), Radu Nichita Macovei, Jean Luc Prise (dr.)

Francezul Patrick Nicouleaud spune că a venit în Republica Moldova îndemnat de pasiunea sa pentru vinuri. De fiecare data vrea să-și lărgească colecția de impresii.

„Când am venit în 2015 în Moldova pentru prima dată, am fost plăcut surprins de faptul cum am fost primiți, de ospitalitate și mai ales de dimensiunile impresionante ale beciurilor. În Franța, când povestești cuiva că intri cu autobuzul într-un beci și parcurgi kilometri de drum subteran, francezii spun să nu mai fumezi atât de mult, că deja o iei razna. Nu le vine să creadă!”

Entuziasmul lui Patrick este lesne de înțeles, îmi explică un alt „turist vinicol”, Jean Luc Prise. La a doua sa vizită în Republica Moldova, spune că vede multe schimbări spre bine. Via este tratată cu mai multă atenție, producătorii nu se mai gândesc la volum, dar la calitate și leagă vinul de un punct geografic anumit. Jean Luc Prise știe despre ce vorbește. Este și el mic producător de vin din regiunea franceză Cotes d'Agly, cunoscută pentru vinăriile sale.

„Cultura vinului în Franța este o cultură de terroir. În Franța, la început vorbește solul, iar vinul vorbește mai apoi. Am venit în Moldova pentru a doua oară și am observat schimbări pozitive. Deja s-a schimbat calitatea vinului, a devenit mult mai interesant. A apărut dorința de face vinuri bune, legate de locul unde se face vinul, cu indicații geografice. S-a schimbat până și bouchon-ul, a apărut un bouchon mai calitativ.”

Bouchon, terroir… Aceste cuvinte îmi erau puțin cunoscute până nu demult. Oenologii m-au ajutat să înțeleg că e vorba de dopul pentru sticla de vin, în primul caz, și mulțimea de factori de mediu care influențează strugurii, în al doilea. Pentru francezi termenii vinicoli fac parte din vocabularul cotidian, însă în Republica Moldova, consumatorii mai au de deprins careva abilități, a adăugat Jean-Luc.

„Consumatorul trebuie să-și schimbe modul de consum. Nu să bea pentru a bea, dar pentru a savura sau pentru a descoperi ceva. Cu siguranță, că piața se va deschide natural după asta.”

Francezii mi-au zis că au avut o singură decepție – drumurile. Deși industria vinicolă are potențial turistic, succesul începe de la drumul pe care ajungi spre vinărie. Oricât de calitativ ar fi vinul, nimeni nu va veni să-l cumpere cu riscul să-și sacrifice autoturismul.

La finele discuției, am rămas cu o singură întrebare, cum vede Radu Nichita Macovei țara sa de baștină, după ce a părăsit-o aproape două decenii în urmă?

„Deși noi vedem că Chișinăul care este distrus peste tot, eu am impresia că țara se dezvoltă. Eu văd asta și vizavi de domeniile vinicole, vinării. La ei mentalitatea a evoluat. Astăzi, de pildă, eu n-aș pleca. Dacă aș fi fost astăzi, n-aș fi plecat de aici. Dar acum, după 15 ani, acolo eu am viața mea, sunt practic francez, e altă treabă.”

Francezii cu care am discutat spun că conaționalii lor nu cunosc mare lucru despre Republica Moldova, căreia îi spun Moldavie. Unii chiar o confundă cu țara imaginară din Europa de Est unde are loc acțiunea dintr-un capitol din cartea pentru copii „Aventurile lui TinTin” – spațiul de poveste Syldavie. Și asta nu ar fi rău deloc, dacă realitatea nu ar fi pe contrasens.

XS
SM
MD
LG