Linkuri accesibilitate

Tineri din autonomia găgăuză și Taraclia și proiectele lor finanțate de UE


Alexandru Pușca în atelierul său din Comrat

Programul „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia”.

În Republica Moldova, unul din zece tineri este şomer, arată datele Biroului Naţional de Statistică, iar situaţia se prezintă mai dramatică în regiunile rurale, unde cu greu poate fi găsit un loc de muncă. Iată de ce, de aproape doi ani, Uniunea Europeană sprijină tinerii să-şi creeze propriile afaceri, în special la sate. Programul „Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia”, pe scurt SARD, are un buget de peste 6 milioane de euro, şi până astăzi a încurajat zeci de tineri din sudul ţării să pună pe picioare o afacere, oferindu-le bani şi instruire. Printre ei este şi Alexandru Puşca din Comrat, care a obţinut un grant de trei mii de dolari din care şi-a deschis un atelier de prelucrare artistică a lemnului. Corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu a trecut pe la atelierul lui Alexandru şi relatează:

Pe Alexandru l-am surprins modelând o jucărie din lemn, un avion pentru un copil de trei ani, îmi spune meşterul. De când se ţine minte îşi dorea să aibă propriul atelier, însă câştigurile modeste ale familiei l-au constrâns să renunţe la vise şi să-şi caute un loc de muncă care i-ar garanta un venit stabil. A lucrat în construcţii, în IT şi chiar operator într-o companie de telefonie mobilă. Pentru că mergea la muncă fără tragere de inimă, a renunţat la slujbă în favoarea unui strung de prelucrare a lemnului.

Grantul de trei mii de euro din partea Uniunii Europene i-a permis să-şi modernizeze aparatajul şi să poată acoperi gamă largă de produse. Astăzi vinde icoane cioplite în lemn, diverse jucării şi nu duce lipsă de clienţi, spune Alexandru Puşca:

„Am reuşit chiar să stabilesc o colaborare cu alţi meşteri, astfel încât să le oferim oamenilor cât mai multe produse. Lucrez cu pictori, cu lemnari. Astăzi sunt doar eu şi contabila în firmă. Sper în viitorul apropiat să pot angaja şi alţi specialişti. Ştiu că nu îmi va fi uşor, or, concurenţa e mare. Iată de ce planific să cioplesc nu doar în lemn, dar şi în sticlă. De exemplu, dacă cineva îşi doreşte un anumit desen pe geam sau pe sticla de la bucătărie, să fiu gata să execut această comandă”.

În atelierul lui Alexandru Pușca
În atelierul lui Alexandru Pușca

Pe banii contribuabililor europeni, peste o sută de tineri din sudul ţării au fost învăţaţi cum să-şi găsească un loc de muncă sau cum să-şi deschidă propria afacere. Dintre aceştia, 81 au fost angajaţi, iar mai mulţi se prezintă astăzi ca fiind businessmeni. Printre ei şi apicultorul Maxim Mihailiuc care vrea să vândă miere însă nu la tarabe ci să-şi creeze o reţea de clienţi pe care s-o fidelizeze:

„Acest model nu are prea multe în comun cu modul tradiţional de a face business, însă nu urmăresc îmbogăţirea rapidă, ci îmi doresc să contribui la consumul corect al mierii. Mai mult, îmi propun să cunosc fiecare client, să îi ofer tipul de miere de care are nevoie. Mulţi apicultori folosesc şi antibioticele la producerea mierii, eu însă vreau să propun un produs ecologic pur, în starea în care l-a oferit natura.”

În prezent, programul SARD al Uniunii Europene oferă granturi şi pentru oamenii de afaceri cu experienţă. În martie, de exemplu, 15 antreprenori au obţinut sprijin de până la 18 mii de euro pentru dezvoltarea afacerilor - uscătorii de prune, mini-fabrici de producere a uleiului din seminţe de struguri sau una de producere a brânzeturilor din lapte de capră.

Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, vicepreşedintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Alexandr Tarnavski, a menţionat că regiunea intenţionează să preia modelul european bazat pe valori, respectul legii şi a drepturilor fundamentale, însă urmăreşte în continuare dezvoltarea relaţiei cu Federaţia Rusă. Alexandr Tarnavski a mai spus că numărul primarilor interesaţi de proiectele europene este în creştere:

„Ştim că potrivit statisticilor oficiale, UE a implementat proiecte de susținere financiară a Republicii Moldova de peste 700 de milioane de euro. Evident, UE nu ignoră autonomia când oferă asistență. (…) În același timp, este necesar să menționez că autonomia este dezavantajată în comparație cu celelalte teritorii ale Republicii Moldova, când vine vorba de proiecte europene. De aceea, autoritățile din Găgăuzia trimit din ce in ce mai multe proiecte la structurile europene pentru a obține finanțări, proiecte de cooperare cu regiunile, în particular, direct cu Găgăuzia”.

97 la sută din toate întreprinderile înregistrate în Republica Moldova sunt întreprinderi mici şi mijlocii, care asigură o treime din produsul intern brut al ţării şi acoperă jumătate dintre angajaţii înregistraţi oficial, arată datele Ministerului Economiei. Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, la o recentă conferinţă dedicată sprijinului european pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, a menţionat că, pe de o parte, antreprenorii ar trebui să-şi facă mai auzită vocea, pe de altă parte, Guvernul ar trebui să facă tot posibilul pentru a le garanta legi clare şi un mediu de dezvoltare benefic.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG