Linkuri accesibilitate

Doru Petruți: „Capacitatea analitică pe care o oferă o cercetare derulată pe 12.000 și ceva de respondenți e de-a dreptul uriașă”


Interviu cu directorul IMAS de la Chișinău.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:44 0:00
Link direct

75% dintre moldoveni sunt total nemulțumiți de activitatea miniștrilor, iar 83% dinre ei de cea a deputaților. 53 la sută sunt satisfăcuți de activitatea primarilor, iar 49% - de cea a președintelui. Sunt câteva din datele datele sondajului realizat de compania Lake Reasearch Partners în parteneriat cu Institutul de Marketing și Sondaje IMAS de la Chișinău, la comanda Partidului Democrat. Acest sondaj se deosebește de altele prin eșantionul neobișnuit de mare de respondenți, de peste 12.000, față de una-două mii cât era în alte cercetări. O atenție aparte a fost acordată problemei - intens mediatizată de puterea de la Chișinău - a schimbării sistemului electoral din Republica Moldova. Directorul IMAS Moldova, Doru Petruți, dă asigurări că indiferent cine comandă sondajele la IMAS, rezultatele acestora sunt întotdeauna imparțiale și corecte.

Europa Liberă: Care e diferența dacă un sondaj se face pe un eșantion de o mie și ceva de respondenți și pe un alt eșantion de zece ori mai mare?

Doru Petruți: „Sunt mai multe tipuri de diferențe și sunt foarte mari. În primul rând, un sondaj pe un volum de eșantion atât de generos permite analize la nivel regional și chiar raional, de foarte mare profunzime. În plus la asta fiecare tip de electorat, de exemplu, poate fi analizat foarte minuțios, fiecare grupă de vârstă, fiecare grup etnic și sigur că capacitatea analitică pe care o oferă o cercetare derulată pe 12.000 și ceva de respondenți, capacitatea analitică e de-a dreptul uriașă.”

Europa Liberă: Numărul indecișilor care e?

Doru Petruți: „Numărul indecișilor cu privire la intenția de vot – 16 la sută.

Europa Liberă: E mult, e puțin pentru Republica Moldova? Asta arătau și alte cercetări sociologice sau a scăzut un pic numărul indecișilor?

Doru Petruți: „Nu asta arată alte cercetări sociologice. Aici depinde foarte mult de standardele de lucru și metodologice ale fiecărei companii. E o cifră destul de scăzută.”

Europa Liberă: Care e explicația?

Doru Petruți: „Oferta politică e foarte mare. Și am observat, în continuare, schimbări foarte mari care depășesc câteodată și 10-20 de procente în intervale relativ scurte de timp, schimbări care se petrec și pe segmentul de stânga, și de dreapta, chiar și pe centru, dacă doriți. Putem discuta fiecare din ele.”

Europa Liberă: Foarte pe scurt, dacă ați putea să explicați.

Doru Petruți: „Foarte pe scurt, dacă începem cu opoziția de dreapta și partidele de pe dreapta, sigur că înainte de campania electorală din 2016 lucrurile s-au strâns și s-au cumulat foarte mult în dreptul partidului doamnei Maia Sandu. Lipsa de agendă și de pregătire pe o perioadă post-electorală dificilă, sigur, și-a spus cuvântul și am văzut schimbări foarte mari pe eșichierul de dreapta, inclusiv în dreptul partidului PAS și doamnei Maia Sandu, care pierd multe procente.

Din păcate ele nu mai reușesc să fie capitalizate de partidele de dreapta. Vedem oarecum platforma Demnitate și Adevăr într-o revenire la scorul clasic de 5-6 procente. În rest, nimeni nu pare să aibă tendința de a trece pragul.”

Europa Liberă: În schimb a crescut procentul pentru democrați.

Doru Petruți: „Pe segmentul de stânga există o oarecare capitalizare a actului guvernării. Creșterea e, totuși, una lentă și, probabil, ea se va prelungi pe multe luni înainte, dar va fi o creștere lentă foarte dependentă și foarte corelată de prestația și livrabilele pe care le asigură guvernarea.”

Europa Liberă: Cele mai confortabile rămân socialiștii care au fost conduși, până nu demult, de Igor Dodon.

Doru Petruți: „Ei înregistrează și niște cifre care se apropie de recorduri absolute. Dacă ne-am întoarce în urmă doar cu trei ani de zile, aveam în PSRM sub 10 la sută înainte de alegerile din 2014 și care a obținut 20 de procente în condițiile în care Partidul Nostru a fost scos din cursa electorală. Acum îl vedem la un scor aproape de patru ori mai mare, la 40 la sută aproape, plus indeciși și asta doar în trei ani de zile.

Sunt mai bine de 12 luni de creștere continuă a acestui partid și sigur că creșterea lor e susținută și de faptul că președintele s-a impus în cursa electorală din noiembrie anul trecut. E un partid și un președinte care încă e foarte asociat cu partidul din care a făcut parte. Chiar dacă, formal, nu mai face parte și ar trebui să reprezinte pe toți moldovenii, asocierea cu PSRM-ul este evidentă. E un lider-locomotivă pentru acest partid, e un lider care nu s-a oprit nici acum din campania electorală și continuă oarecum în aparență nestingherit de a ocupa noi și noi segmente de electorat.

De asta spun că lucrurile sunt în dinamică, în căutare și încă asistăm la scăderi și creșteri spectaculoase de ordinul a multe procente în intervale de timp relativ scurte.”

Europa Liberă: Domnule Petruți, rămânem la opțiunea de vot a celor intervievați și, mai ales, la felul că se dorește schimbarea sistemului electoral. Această reformă electorală acum se discută pe larg. Ați reușit să explicați respondenților în ce constă această modificare a legislației electorale?

Doru Petruți: „Nu am reușit să explicăm în ce constă pentru că nu asta e treaba noastră. Noi suntem datori să măsurăm opiniile și opțiunile pe care oamenii le au, de aceea, în sondaj, fiecare opțiune a fost citită, a fost o explicație scurtă care a fost dată fiecărui respondent, în același mod pentru toți cei care au răspuns la sondaj. O companie sociologică nu poate fi făcută răspunzătoare pentru gradul de cunoaștere sau înțelegere a opțiunii pe care fiecare respondent o declară. ”

Europa Liberă: De exemplu, cetățeanul știe că alegerile vor avea loc doar într-un singur tur, că, indiferent de câți vor participa la vot, rezultatele vor fi recunoscute?

Doru Petruți: „Haideți să vă spun și altceva, poate mult mai simplu, legat de gradul de cunoaștere a cetățenilor noștri, a lucrurilor ce țin de aria politică. Ceva mai mult de jumătate nu știu numărul exact al deputaților din Parlament, iar asta e un lucru foarte simplu și ar putea părea cunoscut tuturor. Dar, încă odată, vorbim de lucruri diferite, oamenii își spun părerile și opțiunile și pe care nu le cunosc atât de bine.”

Europa Liberă: Și asta nu e bine.

Doru Petruți: „Și asta nu e neapărat bine. Cred că acesta a fost și rolul acelei campanii de informare, pentru a-i familiariza măcar cu una din opțiunile electorale. Că lucrurile se îndreaptă spre o altă opțiune, care încă nu a fost cine știe ce dezbătută și explicată populației, sigur că e altă întrebare și, probabil, asta e și una din explicații pentru care opțiunea de vot mixt a acumulat doar 17 procente din opțiunile oamenilor.”

Europa Liberă: Dar campania de promovare a votului uninominal s-a identificat cu Partidul Democrat?

Doru Petruți: „Am văzut sub 40 la sută că au asociat-o cu Partidul Democrat sau cu președintele acestui partid, Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Asta în timp ce nu s-a anunțat cine a finanțat publicitatea?

Doru Petruți: „Sigur. Sunt doi indicatori aici importanți, unul ce ține de notorietatea campaniei, iar să faci o campanie în Moldova cu un grad de 70 la sută notorietate nu e puțin, e o reușită a unei campanii de comunicare cu conținut politic care nu neapărat stârnește interesul tuturor. Iar al doilea indicator ce ține de gradul de asociere, sigur că aici lucrurile au contat foarte mult ce au făcut oponenții politici și ce mesaje au transmis ei, pentru că ei au creat, probabil, mult mai puternic legătura dintre campanie și Partidul Democrat și Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Care sunt concluziile pentru politicieni, dar și pentru cetățenii care vor fi chemați la urnele de vot în 2018, după ce au luat cunoștință de datele acestei cercetări sociologice?

Doru Petruți: „Depinde și de ce politicieni vorbim, concluziile probabil sunt diferite.”

Europa Liberă: Și cei cărora le plac sondajele, și cei care vorbesc de rău despre datele cercetărilor.

Doru Petruți: „Eu sunt foarte curios să văd cine și cum va implementa, pornind de la această bază analitică uriașă. Ce măsuri se vor lua, de exemplu, în zona de nord și sud, unde, din nou, se confirmă, ca și la alegeri, că PSRM-ul are un scor foarte ridicat, din nou se confirmă că zona de centru a Republicii Moldova „ține”, cu ghilimelele de rigoare, opțiunea pro-europeană în viață și pe linia de plutire, din nou se văd acele diferențe de la nord la sud și de la est la vest. Avem diferențe inclusiv la nivel de raion unde avem 60, aproape 70 la sută opțiunea pro-europeană versus raioane în care avem 98 la sută opțiunea pentru Uniunea Euro-Asiatică. Diferențe de-a dreptul uriașe.

Toată clasa politică ar trebui să-și pună întrebarea dacă această lipsă de omogenitate e una benefică țării și nouă tuturor sau lucrurile ar trebui omogenizate. E unul din rezultatele pe care eu sper să le înțeleagă clasa politică. Sunt acele rezultate care privesc satisfacția față de munca primarului versus autoritățile centrale.

Aici diferențele se văd foarte mari, chiar dacă zilele astea se dovedește că nu e cea mai ușoară și fericită postură să fii primar, mai ales în orașele foarte mari, în care vedeți ce situație avem – la Bălți, Chișinău și Orhei. Cu toate astea, figura primarului rămâne politicianul cel mai iubit și credibil, e cel mai aproape de cetățean și nu întâmplător avem peste 40 la sută oameni care spun că lucrurile merg în direcție bună, dacă vorbim de nivelul localității și, eventual, al regiunii în care trăiesc și locuiesc.

Pe măsură ce politicianul se îndepărtează, percepțiile negative cresc foarte mult și sigur că autoritățile centrale au foarte mult de recuperat și au acces de data asta la rezultate chiar la nivel de fiecare raion.

Acum nu mai merg poveștile cu „e un sondaj”, „e doar la nivel național”, „nu știm unde să intervenim”. Nu. Acum se poate lucra chiar la nivel de fiecare raion, cu fiecare grupă de vârstă în parte. Știm ce gândesc și ce-și doresc cetățenii.”

Europa Liberă: Baza de date poate fi dată și publicității?

Doru Petruți: „Baza de date aparține beneficiarului sondajului, ei au acces la ea și o prelucrează, e un avantaj analitic destul de important, lucru care cred că ne trece într-o zonă mai civilizată. Nu neapărat pentru că eu lucrez în domeniul respectiv, dar mi-ar plăcea să văd că partidele și candidații la funcții înalte utilizează tot mai mult această expertiză pentru că e în interesul lor de a răspunde dorințelor cetățenilor.”

Europa Liberă: Dacă acest sondaj ar fi fost făcut la solicitarea unui alt partid, datele ar fi fost altele?

Doru Petruți: „Nu, evident că nu. Dacă vorbim de același realizator, în speță IMAS care a cules datele, fără nici o îndoială. Compania noastră lucrează pentru oricine solicită acest tip de serviciu, indiferent de nume, iar noi nu avem preferințe, nu avem voie să avem preferințe nici politice, nici de telefonie mobilă, nici de ciocolată, nici de bere, nici de orice alt studiu. Trebuie să fim neutri și imparțiali.”

Europa Liberă: Și concluzia dumneavoastră ca sociolog, Moldova merge pe care greșită, pe cale corectă, Moldova se prăbușește, Moldova are șanse să iasă din mlaștină, care e concluzia dumneavoastră?

Doru Petruți: „Lucrurile pot fi analizate din mai multe perspective. Dacă e să ne uităm pe cifrele de ordin sociologic din 2015-2016, lucrurile arătau de-a dreptul îngrozitor. Majoritatea indicatorilor aveau 90-95 la sută percepții negative.”

Europa Liberă: Păi, dacă sondajul se făcea azi după ce liberalii au ieșit de la guvernare, putea să arate și altceva.

Doru Petruți: „Cu siguranță, de asta și sondajele sunt, probabil, unul dintre produsele cu grad de perisabilitate foarte ridicat.”

Europa Liberă: Deci, calea pe care merge Moldova astăzi, ce ne puteți spune?

Doru Petruți: „Dacă ne uităm la indicatorii generali de stare, în campania electorală în 2016 aveam 5-6 la sută care consideră că direcția e bună. Am văzut sondaje și mult mai optimiste, dar e acel val de optimism de lună de miere de după alegeri, când am văzut aproape 30 la sută direcția e bună. Acum lucrurile se stabilizează undeva pe la 18-19 la sută, deja sunt mai multe sondaje care merg pe acest plafon.

Dacă ar trebui să dau doar un singur răspuns, acela ar fi că asistăm la o etapă de transfer de la percepții foarte negative spre neutre și ușor, ușor-ușor pozitive. Dar sigur că tabloul general rămâne în continuare negativ, cu foarte multe nemulțumiri.”

XS
SM
MD
LG