Linkuri accesibilitate

Republica Moldova stă mult mai bine pe piața europeană a vinurilor decât România (România Liberă)


Revista presei românești.

„În aceste zile se va vedea dacă Vlad Plahotniuc este un Viorel Hrebenciuc sau un Sorin Ovidiu Vântu. Adică un king-maker, care face jocurile cum vrea, sau un joker, care va sfârşi strivit tocmai de cel pe care l-a adus la putere”, comentează Răzvan Voncu în „Adevărul” urmările retragerii de la guvernare a Partidului Liberal. Spune că n-a reușit să se lămurească dacă va fi vorba de formarea unei noi coaliţii (în care, dacă intră socialiștii lui Dodon e jale), fie alegeri anticipate. În aparență, niciuna din ieșiri nu e confortabilă pentru liderul Partidului Democrat din Moldova. Dar poate că ”Plahotniuc şi-a făcut calculele atunci când, prin arestarea (netam-nesam) a lui Dorin Chirtoacă, a provocat ieşirea PL de la guvernare”. Ce ar trebui să facă România în acest context care anunță turbulențe în țara vecină? Răzvan Voncu recomandă concentrarea ”asupra a ceea ce contează cu adevărat, în viitor. Şi anume, bătălia pentru identitatea românească a Basarabiei”. Una din măsurile urgente ar putea fi înlocuirea actualului director al Institutului Cultural Român Mihai Eminescu de la Chișinău cu cineva competent. Valeriu Matei a transformat instituția ”într-un cămin cultural sătesc”.

„România liberă” publică un articol documentat prin discuția cu expertul în vinuri Cătălin Păduraru, din care rezultă că Republica Moldova stă mult mai bine pe piața europeană a vinurilor decât România. Totuși România a accesat fonduri europene pentru acest domeniu. Nu și pe cele destinate promovării, acolo procedura e mai greoaie. Moldova deține, de altfel, și ”un record mondial, se arată în articol: este ţara cu cea mai mare suprafaţă viticolă raportată la suprafaţa agricolă”.

Ce se conturează, în domeniul securității europene, după reuniunea la vârf a țărilor membre NATO? Cristian Unteanu desfoliază în „Adevărul” două dintre pozițiile mult comentate: cea a cancelarului german Angela Merkel, care crede că ”Europa trebuie, din acest moment, să se bizuie doar pe sine” și cea a președintelui american Donald Trump, care, ”spre deosebire de toţi predecesorii săi de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, nu a pomenit nimic despre principiul sacrosanct al apărării colective”. Unteanu ajunge la concluzia că nu sunt formulări sub care s-ar ascunde o ruptură, ci conștientizarea, din partea unora din statele europene, că e urgentă nevoie de o altă politică de securitate europeană. De la căderea cortinei de fier, Uniunea Europeană a avansat mult economic, dar în preț a intrat și neglijarea capitolului apărare și securitate. Europenii, scrie Unteanu, ”s-au legănat în iluzia că <umbrela americană> avea să funcţioneze necondiţionat şi perpetuu, în virtutea obligaţiei pe care americanii ar avea-o în calitatea lor de <fraţi mai mari>”. De acum înainte însă, ”credibilitatea ca partener internaţional a Europei trece prin capacitatea sa de a dovedi că poate oferi, la modul concret, capacităţile militare presupuse de acest parteneriat şi care să răspundă unor misiuni specifice, complementare Alianţei”. Motorul franco-german s-a pus și în mişcare, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia şi Spania anunţă măsuri rapide de coordonare. România, arată comentatorul de la „Adevărul”, nu trebuie să cadă în greșeala de a contrapune linia de cooperare cu Statele Unite cu cea specifică dimensiunii europene. Geostrategic vorbind, ceea ce va urma nu exclude România, ci dimpotrivă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG