Linkuri accesibilitate

Ion Sturza: „Prutul este o cortină de fier între două sisteme economice, unul liber, cel al Moldovei cu o infrastructură bazată încă pe cea moștenită de la URSS”


Ion Sturza la o dezbatere în studioul Europei Libere

Interviul dimineții cu fostul premier al R. Moldova.

Un punct de vedere al fostului premier Ion Sturza despre ultimele evoluţii de pe scena politică a Moldovei, dar şi despre situaţia economică a ţării în interviul dimineţii. Valentina Ursu l-a întrebat, pentru început, de ce oamenii de afaceri, inclusiv cei din ţară, se feresc să investească în Moldova.

Europa Liberă: Demnitarii statului spun că Moldova este lăudată de FMI, că Moldova a reuşit să obţină a doua tranşă de la FMI, că prognozele sunt optimiste, despre economie se spună că e în creştere, de ce nu resimt şi cetăţenii acestui stat în propriile buzunare această creştere economică.

Ion Sturza: „Orice guvernare este obligată să se ocupe de propriul PR şi să-şi amplifice propriile realizări. Adevărul e că FMI întotdeauna s-a uitat foarte tehnic la matricele de implementare a acordurilor încheiate cu guvernele - bifează anumite lucruri care aparent să întâmplă şi contabilizează procentul de realizare. La acest capitol Republica Moldova nu stă rău în viziunea FMI. Aceste reforme au un impact pe termen lung. Nu trebuie să ne aşteptăm că impactul va fi imediat resimţit în buzunarele moldovenilor. Mai mult decât atât, aceste reforme vor fi pe termen scurt dureroase pe alocuri şi pot avea implicări destul de profunde şi la nivel politic, de percepere a guvernării din partea populaţiei.

Acum conjuctura economică europeană cît şi cea mondială sînt extrem de favorabile Republicii Moldova. Alta e că Republica Moldova nu este gata să beneficieze de această conjunctură. Prutul nu mai este o barieră geografică. Este o cortină de fier între două sisteme economice total diferite: cel al unei economii libere, democratice şi prospere care este UE a cărei parte este şi România şi, de cealaltă parte, Moldova care este o ţară obscură unde toată infrastructura este încă bazată pe cea moștenită de la Uniunea Sovietică.

Noi chiar având la dispoziţie Acordul de Asociere şi liber schimb cu UE nu am reuşit să integrăm economia Republicii Moldova în cea europeană şi internaţională. Penetrarea acestei cortine de fier, din punct de vedere legal, fiscal, politic, dar şi factorul subiectiv, ceea ce se întâmplă la Chişinău, este un lucru foarte greu. Foarte mulţi investitori vor ezita şi vor evita în continuare Republica Moldova.”

Europa Liberă: De ce oamenii de afaceri din Republica Moldova nu vor să investească în ţara lor?

Ion Sturza: „Este o dezamăgire totală faţă de tot ce se întâmplă, este o nesiguranţă, o apatie şi o frică generalizată în Republica Moldova.”

Europa Liberă: De unde şi de la cine această teamă?

Ion Sturza: „Este legată de instabilitatea politică, economică, dar este legată, nu în ultimul rând, şi de evenimentele care se întâmplă la Chişinău. Oamenii văd cât de selectivă este justiţia, văd aceste represalii foarte selectiv orientate împotriva oponenţilor din spectrul politic, din societatea civilă, din domeniul de afaceri. Nimeni nu are nici o siguranţă.

Cuvântul care domină Republica Moldova este frica. Să fim sinceri, acest model de „business” obscur şi foarte opac bazat pe scheme frauduloase a antrenat o masă mare de oameni la toate nivelele. Astăzi foarte puţini sunt cei care pot să fie în siguranţă că nu vor fi traşi la răspundere pentru nişte lucruri pe care le-au făcut în trecut sau pe care le fac în prezent. deci, frica este un lucru generalizat la Chişinău.”

Europa Liberă: Schimbarea legislaţiei electorale ar putea să aducă o adevărată schimbare la care se gândesc cei de la guvernare, dar mai ales schimbarea pe care o aşteaptă cei de jos? Se discută acum despre eventualitatea implementării sistemului mixt de vot. E un măr al discordiei sau o soluţie salvatoare?

Ion Sturza: „Este evident că ea se face în încercarea disperată de a salva ceva în condiţiile unor alegeri care, cel puţin, vor fi parţial democratice, deşi am mari dubii că orice sistem de vot ar putea să mai salveze ceva.

Pe de altă parte, Moldova întotdeauna a ezitat să aibă o discuție serioasă despre modernizarea statului. Toţi suntem conștienți că avem nevoie de o reformă profundă a statului la nivel politic, la nivel de guvernare, la nivel de administraţie centrală şi locală. Am făcut-o doar pe fragmente şi am făcut-o în exclusivitate din interese politice. Vă aduceți aminte la începutul anilor 2000 reforma cu republica parlamentară. Acum cineva vorbeşte despre republică prezidenţială.

Toate acestea sunt nişte mofturi ale unor persoane care caută disperat nişte soluţii ca să-şi rezolve problemele politice sau de alt gen. Nu este o soluţie. Dacă mai există un pic de intelect şi un pic de responsabilitate la cei care astăzi se autoidentifică cu guvernarea şi cei care fac societatea civilă trebuie să ajungă la un consens – ce fel de ţară avem noi.

Nu poţi să faci reforme profunde chiar dacă ele sunt corecte şi chiar dacă au o justificare, de exemplu, reforma guvernului, nu poţi face privatizări sau alte inițiative economice de amploare atât timp cât nu eşti credibil. Când în orice sondaj eşti între 3-4% tot timpul vei fi suspectat de rea intenţie, aceasta este problema fundamentală a guvernării. De aceea o să fie criticată de cel puţin 90% de populaţie orice iniţiativă care nu ar veni din zona politică sau guvernamentală.

Evident că Moldova are o mie şi una probleme economice şi sociale care trebuie rezolvate şi sunt infinit mai importante decât reforma sistemului de vot. De jumătate de an deja suntem cu o agendă absolut falsă în discuţii publice, inclusiv despre mofturile lui Dodon, despre propaganda rusească, despre votul uninominal şi nu vorbim despre infrastructura drumurilor, aprovizionarea cu apă, sistemul de educaţie şi alte lucruri care cu adevărat contează pentru moş Vasile.”

Europa Liberă: cum vedeţi pe moment relaţia guvernării cu şeful statului? Sunt multe interpretări că domnii Dodon şi Plahotniuc ar avea doar un război de suprafaţă, dar că în realitate ar colabora, ar avea înţelegeri pe termen scurt şi mediu. Ce credeţi Dvs.?

Ion Sturza: „Nu trebuie să fii mare analist ca să vezi toate aceste mişcări tactice care se întîmplă între ei, cum îşi repartizează posturile inclusiv de televiziune, de ambasadori, de miniştri, de şefi de companii, cum unul pe altul se ajută în propagandă geostrategică şi geopolitică. Dacă nu-l aveai pe Dodon, trebuia să-l inventezi.”

Europa Liberă: De multe ori se vorbește că atunci când guvernanţii vor să scape de oponenţii politici se folosesc organele de drept pentru campanii de epurare politică, şantaj politic, înregistrări video. Sunt arme civilizate ca să scapi de adversari politici?

Ion Sturza: „La război se folosesc toate metodele. Nu cred că cineva în Moldova nu-și mai dă seama că merge un război între guvernare şi ceilalți. Se creează impresia că guvernarea de la Chişinău e un fel de fortăreaţă asediată de toţi şi de toate, de instituţiile financiare internaţionale, de Parlamentul European, de societatea civilă, de oponenţi, de opoziţie. Şi atunci ei aruncă des la întâmplare cu ghiulele peste gard indiferent de efectul acestor aruncări.

Din punct de vedere a eticii şi a moralei lucrurile sunt bizare şi foarte proaste. În acest război, iar războiul e pe faţă, cred că toate metodele sunt folosite. Este vorba de supraviețuire fizică, nu vorbim de cea politică, şi atunci înţeleg ce se întâmplă la Chişinău. sunt lucruri regretabile pentru că suferă oameni care sunt de departe cei mai vizaţi să sufere astăzi în ţară.”

Europa Liberă: Ce cred totuşi partenerii din exterior despre statul Republica Moldova? Au ei un tablou clar ca să ştie ce comportament să adopte pe viitor, unde şi când trebuie să fie ajutat statul care reprezintă cetăţenii, dar nu un grup de politicieni?

Ion Sturza: „Au avut efect întâlnirile cu membrii societăţii civile şi cu cei din opoziţie, dar şi cu cei care au reprezentat guvernarea. La nivel de Comisia Europeană şi Parlament European, dar şi la nivel bilateral lucrurile s-au cam clarificat. De aceea şi au venit aceste mesaje extrem de dure şi acţiuni dure faţă de guvernarea de la Chişinău. este un proces ireversibil.

Drujba e foarte greu deja să o restabilești cu acelaşi Parlament European sau cu aceeaşi Comisie Europeană. Europenii sunt profund decepționați, dezamăgiţi de guvernarea de la Chişinău. Nici miza pe SUA nu este una importantă din simplu motiv că Departamentul de Stat este departe de a-şi definitiva poziţia în zonele periferice cum este Republica Moldova. pe plan extern este o evoluţie foarte descurajantă pentru Republica Moldova şi guvernarea de la Chişinău. Acest lucru se vede în comportamentul foarte nervos al domnului Candu şi altor lideri politici.”

Europa Liberă: Ei se vor împăca cu asta sau vor pune în acţiune alte arme politice?

Ion Sturza: „Nu se vor împăca. E clar că sunt lezate onoare şi principiile lor de a fi. În plus, s-au cheltuit bani pe acelaşi lobby, pe aceeaşi încercare de a influenţa opinia publică la nivel internațional, lucru care a fost total contraproductiv, cel puţin în Europa. pe plan intern, am facut comparaţia cu pasajul din cartea lui Putin cu şobolanul în colţ. Dacă îl presezi prea tare, poate să contraatace. Din disperare poate să se întâmple orice.

Testul va fi această banală reformă a sistemului de vot. Dacă nu se va lua în consideraţie acest mesaj politic, nici măcar străveziu, dar clar – nu schimbaţi sistemul de vot, nu e asta prioritatea Republicii Moldova, dacă nu se vor lua în consideraţie recomandările Comisiei de la Veneţia, mă rog, e o decizie suverană a ţării, atunci asta înseamnă cum spun ruşii идти ва банк.”

Europa Liberă: O problemă şi o dilemă - dacă se dau jos actualii guvernanţi, cine le ia locul?

Ion Sturza: „Acest exerciţiu de mazochism în trecem astăzi cu primarul de la Chişinău. Dacă îl dăm pe Chirtoacă afară, vin ruşii, vine Ion Ceban al socialiştilor c are este o personalitate extrem de controversată. Avem nişte dileme false care nu sunt bazate pe principii democratice, bazate pe percepţiile noastre geostrategice, geopolitice.

Părerea mea, poate că greşesc, e că sunt şanse foarte mari ca la următoarele alegeri în termen sau înainte de termen guvernarea să fie preluată de forţe pro-europene în detrimentul socialistului Dodon. Această luptă geopolitică şi această developare accentuată zilnic a lui Dodon cu toate iniţiativele lui deocheate care îi erodează foarte mult din imagine poate să fie benefică. Depinde foarte mult de capacitatea de a se organiza, de a avea un mesaj coerent şi de a se mobiliza a partidelor de opoziţie, mă refer în primul rând la Maia Sandu şi Andrei Năstase, dar şi a societăţii civile.”

Europa Liberă: De ce aţi luat în calcul şi alegeri înainte de termen? E un lucru pe care şi-l doreşte mult preşedintele Igor Dodon care nu încetează să spună că el e pentru alegeri anticipate. Asta l-ar favoriza doar pe el şi PSRM, spun foarte multe alte voci din societate, pentru că dreapta ar fi dezintegrată şi slăbită.

Ion Sturza: „Cu cât mai mult ortodoxul exemplar şi slavonofilul Dodon se va adresa liderilor ţărilor musulmane ca să-şi reconstruiască palatul prezidențial cu atât mai mult el va pierde din simpatiile moldovenilor şi suportul propriului electorat. El zilnic îşi știrbește din imagine, de aceea el este interesat să facă aceste alegeri ca prin această inerție şi suport popular rezidual să acapareze puterea absolută. chiar dacă vor fi alegeri anticipate nu cred că el va putea să câştige majoritatea absolută în parlament.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că s-ar putea ajunge la un scrutin anticipat? pentru că a rămas puţin timp până în toamna lui 2018.

Ion Sturza: „Greu de spus ce se va întâmpla. Vedeţi că ziua de vineri a devenit deja joi, putem să avem vinerea în zi de miercuri, marţi. Se vede o disperare, o isterie, o încercare de a șunta toţi oponenţii. Tensiunea va creşte când va deveni tot mai clar care sunt repercusiunile furtului miliardului şi vor fi scurgeri din raportul Kroll. Lucrurile vor căpăta o dinamică foarte rapidă. Va fi cea mai fericită soluţie să avem alegeri, dacă să nu avem o bătaie generalizată în piaţa centrală de la Chişinău.”

Europa Liberă: Admiteţi că acest raport Kroll-2 să fie dat publicităţii, să se scurgă informaţii din el?

Ion Sturza: „Pentru mine a fost arhisuficientă acea notă surprinzătoare a BNM în care s-au dat nişte detalii, pentru cei care cunosc tema, destul de importante despre ce ar conține acest raport.”

Europa Liberă: Ce aţi înţeles Dvs. despre ce conţine acest raport?

Ion Sturza: „Ceea ce nu au înţeles mulţi la Chişinău este că Kroll-ul nu poate fi cumpărat. Kroll-ul a făcut o investigaţie pe bune. Acolo sunt date, nume, cifre, oameni, adrese care vizează azi sute de oameni şi toată elita de la Chişinău. Chiril Lucinschi este cred că cel mai banal şi neînsemnat element în toată schema asta.”

Europa Liberă: Lumea o să spună că Ion Sturza e de partea clanului Lucinschi.

Ion Sturza: „Eu sunt de partea dreptăţii. Raportul Kroll este o mega investigaţie, o bombă pentru tot ceea ce este în Republica Moldova. adevărul e că ei nu pot să meargă în justiţia moldovenească, ei nu pot să meargă la autorităţile din alte ţări pentru a încerca procesul de recuperare. Mai este un element – nu se poate la infinit de încercat răbdarea partenerilor externi şi justiţia externă.”

Europa Liberă: Cei de la guvernare se arată destul de optimişti că acest raport o să aducă mai multă claritate şi că nimeni dintre ei nu ar fi implicat.

Ion Sturza: „O să facă multă claritate despre cum s-au finanţat instituţiile media din Republica Moldova, cum s-au cumpărat proprietăţi, cum s-au dus şi au venit, ce au făcut, cine sunt beneficiarii formali şi reali. Sunt pe aceeaşi undă cu ei în sensul că lucrurile se vor clarifica.”

Europa Liberă: Trebuie să fie dată publicităţii această listă a celor care au beneficiat de credite de la cele trei bănci buclucașe, aşa cum spune liderul liberalilor, Mihai Ghimpu?

Ion Sturza: „Cred că nu e un mare secret de stat sau de serviciu. Adevărul e că noi îl luăm pe Filat pentru că a folosit nişte credite nu la destinaţie şi a plătit amantele şi lobby-ştii din SUA. Îl luăm pe Chiril Lucinschi care a luat un credit minor şi l-a închis cu alte credite prin nişte off-shore. De fapt acolo sunt câţiva peşti extrem de mari şi în subsidiare sunt zeci de alte familii cunoscute care au profitat. Dacă va fi o investigaţie pe bune atunci lucrurile vor lua o cu totul altă anvergură.”

Europa Liberă: Nu vreţi să spuneţi numele acestor peşti mari, dar ei ştiu că e vorba despre dânşii?

Ion Sturza: „Bineînţeles că ştiu pentru că se ştiu cei care au luat creditele neperformante, se ştiu cei care au datorii de sute de milioane, cei care au fost ca paravan pentru Ilan Shor, pentru Platon, pentru alţii. Nu e o poveste pe care nu o cunoaştem. Adevărul e că fiecare dintre ei are şi un afiliat politic de anvergură.”

Europa Liberă: Dar afiliatul politic niciodată nu o sa se regăsească în lista celor învinuiţi.

Ion Sturza: „Nu, nu … lucrurile sunt foarte simple, toate delapidările, spălările de bani au fost suplimentate de decizii administrative şi politice, de schimbări legislative, de hotărâri de guvern, de decizia Curţii Constituţionale, legi ş.a.m.d. Este foarte simplu şi elementar pentru oricine care doreşte să vadă care a fost traseul politic, care a fost traseul administrativ şi care a fost traseul infracţional financiar. Atunci când Platon şi compania desenau schema ei aveau o abordare foarte specifică şi pragmatică, ei schimbau tot cadrul legal ca să se încadreze formal în cadrul legal. Că aceste schimbări erau aberante din punct de vedere al intereselor statului e o altă problemă. Până la urmă tot ce au făcut aparent este legal inclusiv această masivă spălare de bani din Republica Moldova.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG