Linkuri accesibilitate

Eliminarea unor simboluri compromise din instituţii militare germane


Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941

Aviatorul militar nazist, Werner Mölders, eroizat de nostalgici. Mölders în România anului 1942.

Ursula von der Leyen, care deţine portofoliul ministerului apărării, a anunţat eliminarea unor simboluri şi materiale din perioada nazistă din cazărmi şi instituţii ale Bundeswehr-ului. Asta în urma reţinerii unor ofiţeri care puneau la cale atentate xenofob-rasiste (A se vedea, Radio Europa liberă, 28.4. 2017 şi REL, 11.5. 2017). În acest context, presa germană s-a ocupat, pe larg, de acest subiect, dezvăluind, între altele, existenţa unor cazărmi care poartă numele unor militari din perioada nazismului, consideraţi drept militari exemplari. 26 de cazărmi, scria deunăzi ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz), mai poartă numele unor persoane care au activat în Wehrmacht (numele armatei din perioada lui Hitler). Într-o altă relatare, acelaşi ziar s-a oprit luni unui caz mai mult decît bizar, dezvăluind că pe terenul aeroportului militar din Neuburg an der Donau se află o piatră comemorativă, ridicată în memoria lui Werner Mölders (1913-1941). Admiratorilor nostalgici ai aviatorului Mölders (care activează în aşa numita Asociaţie Mölders) li se permite să se adune periodic în preajma monumentului şi să organizeze simpozioane dedicate ofiţerului pe care-l consideră un mare erou.
Südostdeutsche Tageszeitung, 22.3.1942
Südostdeutsche Tageszeitung, 22.3.1942
Werner Mölders a activat (după 1938) în cadrul aşa numitei Legiuni Condor, care a intervenit, alături de trupele lui Franco, în războiului civil din Spania.
(Legiunea Condor, înfiinţată în secret, în 1936, a bombardat, în aprilie 1937, oraşul Guernica. Distrugerea oraşului l-a inspirat pe Picasso care a realizat celebrul tablou „Guernica”, devenit un simbol pentru teroarea militară contra populaţiei civile. În 1997, fostul preşedinte federal, Roman Herzog, a cerut iertare cetăţenilor Spaniei pentru crimele săvîrşite de Legiunea Condor.)
Pilotul de elită, Werner Mölders, a participat şi la atacul asupra Angliei şi Uniunii Sovieticii, devenind una din figurile centrale ale propagandei naziste în favoarea războiului. Decorat de Hitler şi avansat în grad, Mölders moare în 1941 într-un accident aviatic la Breslau (Wrocław).
Mölders în România
În ianuarie 1942 a început să circule o scrisoare, atribuită lui Mölders, în care defunctul îşi dezvăluie, chipurile, convingerile catolice şi distanţarea faţă de nazism. S-a făcut multă publicitate în jurul acestei scrisori care a fost, de fapt, opera serviciului secret britanic (Secret Intelligence Service). Prin această operaţiune reuşită, britanicii au încercat să compromită regimul nazist, acreditînd ideea că pînă şi o figură centrală a propagandei hitleriste a fost un opozant, iar cititorilor germani ai scrisorii li se sugera să urmeze exemplul „eroului” glorificat.
Südostdeutsche Tageszeitung (frontispiciul cu zvastica), 1941
Südostdeutsche Tageszeitung (frontispiciul cu zvastica), 1941
Scrisoarea lui Mölders a stîrnit un ecou pozitiv şi în rîndurile unor clerici antifascişti, catolici din România. Astfel, gazeta antinazistă „Sonntagsblatt”, din Timişoara, a publicat scrisoarea, interpretîndu-i mesajul exact aşa cum şi-l imaginase serviciul secret britanic. Reacţiile presei pro-naziste din România nu au întîrziat. În două articole virulent anti-catolice, publicate în ziarul Grupului Etnic Germani (GEG) din România, „Südostdeutsche Tageszeitung” (din 22 şi 29 martie 1942) s-a cerut interzicerea gazetei „Sonntagsblatt” şi măsuri ferme contra editorului, preotul Georg Wetzel. „Propaganda lui [Wetzel] este mai periculoasă decît cea a evreilor şi mercenarilor britanici, pentru că se practică sub paravan religios”, scria „Südostdeutsche Tageszeitung” (22. 3. 1942). „Nu mai putem accepta, în continuare, ca otrava descompunerii să fie injectată organismului nostru etnic. Tocmai acum cînd poporul german şi aliaţii săi se află, în răsărit, în faţa unei mari decizii. [Gazeta] Sonntagsblatt trebuie să dispară!”
Regimul lui Antonescu, aliat cu Hitler, a dat curs acestei solicitări, formulată în ziarul nazist, şi a interzis apariţia gazetei „Sonntagsblatt”. Pe data de 5 mai 1942, nunţial apostolic (ambasadorul Vaticanului) din Bucureşti, Andrea Cassulo, a protestat contra acestei măsuri în cursul unei întîlniri cu vicepremierul şi ministrul de externe, Mihai Antonescu. Însă, fără succes.
Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941
Gazeta anti-nazistă timişoreană, Sonntagsblatt, 1941
XS
SM
MD
LG