Linkuri accesibilitate

Studiu guvernamental german despre un fenomen îngrijorător în noile land-uri federale din est.


În raportul anual privind situaţia unităţii germane, prezentat toamna trecută de Iris Gleicke, care răspunde din partea guvernului de land-urile estice, s-a subliniat că în răsărit există o gravă problemă extremistă. Relativizînd parţial această constatare, Gleicke a spus atunci că majoritatea est-germanilor este tolerantă şi democratică. Acest segment al populaţiei răsăritene trebui „sprijinit deschis” în efortul său de a se opune „ameninţărilor extremiste de dreapta” care se manifestă în rîndurile unei minorităţi şi care creează o imagine falsă şi dominantă a realităţii.

În ce măsură este vorba doar despre o minoritate extremistă şi în ce măsură ideile extremiste au cuprins şi alte segmente ale populaţiei au cercetat acum sociologi ai Institutului pentru studiul democraţiei (Institut für Demokratieforschung) din Göttingen. Rezultatele cercetărilor, efectuate la cererea lui Iris Gleicke, au fost prezentate joi la Berlin şi sînt cuprinse în studiul intitulat: „Extremism de dreapta şi xenofobie în Germania răsăriteană” („Rechtsextremismus und Fremdenfeindlichkeit in Ostdeutschland).

Autorii studiului subliniază faptul că fenomenul extremismului de dreapta nu este o problemă exclusiv răsăriteană. Fenomenul ca atare, însă, se manifestă într-o formă mai pronunţată în est, fiind facilitat de cîţiva factori.

În primul rînd, este vorba despre existenţa unui sentiment de superioritate regională (est-germană, saxonă sau pan-germană) care se exteriorizează prin respingerea străinilor. Primirea unor refugiaţi în Saxonia, de exemplu, a consolidat această atitudine de respingere.

În al doilea rînd, autorii studiului au sesizat un vizibil resentiment anti-american şi o neîncredere puternică faţă de Occident. În acelaşi timp, se remarcă o stare de empatie sentimentală pro-rusă, mai ales în regiunea din jurul oraşului Dresda, care e capitala land-ului estic Saxonia şi unde, în octombrie 2014, a luat naştere mişcarea xenofobă, intitulată: „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”, cunoscută sub acronimul „Pegida”. (Iniţial, mişcarea trebuia să se numească „Pegada”, adică „Patrioţi Europeni contra americanizării Apusului”, precum arată Volker Weiß în lucrarea sa, „Revolta autoritară. Noua Dreaptă şi declinul Occidentului” – „Die autoritäre Revolte...”, Stuttgart, 2017, pp. 219-220.)

Pentru întocmirea studiului lor, autorii Institutului din Göttingen au acordat o atenţie mai mare celor două regiuni estice în care au avut loc, în 2015, proteste îndreptate contra „azilanţilor”, oraşele Freital şi Heidenau, din regiunea Dresda, şi cartierului Herrenberg din Erfurt, unde există o puternică scenă extremistă de dreapta. Între altele, autorii studiului evidenţiază faptul că în anumite regiuni estice există o predispoziţie xenofobă şi extremistă de dreapta care rezultă din istorie. „Socializarea în cadrul unei societăţi închise, cum a fost cea din fosta Republică Democrată Germană este”, în opinia autorilor, „un factor determinant” care explică atitudinea actuală. În acelaşi timp, autorii se referă şi la politica est-germană privind migraţia. Guvernul est-german considera străinii exclusiv ca nişte oaspeţi, veniţi temporari în RDG ca să muncească şi apoi să plece. Explicaţii istorice sînt evocate şi în legătură cu sentimentele pro-ruse şi re-sentimentele faţă de americani.

Cauzele principale pentru tendinţele extremiste de dreapta mai pronunţate în est ar fi, potrivit autorilor: Cele două dictaturi care s-au succedat (cea nazistă şi cea comunistă), omogenitatea etnică a fostei Republici Democrate Germane (RDG/DDR) şi schimbările politico-sociale, profunde, intervenite după prăbuşirea sistemului din răsărit.

Aşa cum era de aşteptat, studiul nu s-a bucurat de aprecieri unanime. Astfel, secretarul general al Uniunii Creştin-Democrate saxone, Michael Kretschmer, a reproşat autorilor într-un interviu difuzat vineri de postul naţional de radio (DLF) că ar fi dat dovadă de subiectivism, întocmind o lucrare „neştiinţifică”. „Trebuie să recunosc, sînt îngrozit,” a spus Kretschmer. „De mulţi ani mă ocup de politică în domeniul ştiinţei. Dar a vinde aşa ceva ca o lucrare pretins ştiinţifică nu s-a mai pomenit.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG