Linkuri accesibilitate

Câte polițe de asigurare au șoferii transnistreni?


La punctul de control Curiugan

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Câte polițe de asigurare au șoferii transnistreni? În stânga Nistrului au intrat în vigoare noile norme privind asigurările obligatorii auto. Bugetul auster al regiunii transnistrene, în așteptarea unor optimizări mai drastice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis două sentințe noi în care constată că Rusia se face responsabilă de încălcarea libertăților fundamentale în regiunea transnistreană. Și... ecouri ale vizitei președintelui Igor Dodon la Moscova, singurul șef de stat străin, alături de Vladimir Putin, la parada de Ziua Victoriei.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Militari din Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană au participat la parada de la Tiraspol, din 9 mai, în ciuda avertismentelor Chișinăului. Soldați și ofițeri ruși au mărșăluit alături de trupele militare cu destinație specială, unități ale miliției și ale KGB-ului autoproclamatei republici nistrene. Este pentru al doilea an consecutiv când GOTR participă la parada militară de la Tiraspol. Liderul administrației separatiste Vadim Krasnoselski a repetat, cu această ocazie, că Rusia este un garant al păcii și stabilității în regiune. În ajun, ministerul de externe de la Chișinău a avertizat Rusia să se abțină de la participarea militarilor săi la parada de la Tiraspol. Chișinăul s-a arătat îngrijorat și de faptul că Tiraspolul a „adoptat” recent drapelul Federației Ruse. În ultimul an, trupele ruse și cele transnistrene au organizat împreună mai multe aplicații militare, care, de asemenea, au trezit nemulțumirea Chișinăului.

Militari ruși la parada de la Tiraspol
Militari ruși la parada de la Tiraspol

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al celei mai mari grupări politice din legislativul UE, Partidul Popular European (PPE), a spus Europei Libere că deblocarea asistenței de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova depinde de guvernul de la Chișinău. Declarația vine la o zi după ce Parlamentul European a semnalat că ar putea amâna acordarea asistenței financiare pentru Moldova. Potrivit unor europarlamentari, principalul motiv este modul „grăbit”, nejustificat și netransparent în care democrații și socialiștii din Parlamentul de la Chișinău au votat, pe 5 mai, în prima lectură, propunerea de trecere la un sistem electoral mixt. Modificarea legii electorale a stârnit protestul opoziției și activiștilor societății civile care spun că acestea avantajează actuala guvernare. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a promis că proiectul nu va fi adus din nou în plen, înainte de a fi analizat de experții Comisiei de la Veneția, structură consultativă a Consiliului Europei. Avizul este așteptat în iunie.

Președintele Igor Dodon a fost întâmpinat la revenirea de la Moscova, pe aeroportul din Chișinău, de protestatari din rândul Tineretului Liberal. Demonstranții au purtat pancarte pe care scria „Dodon, sluga lui Putin” și au scandat „Dodon nu uita, Rusia e casa ta”, „La pușcărie”, „Dodon trădător”. Vizita de două zile a lui Dodon la Moscova a fost a treia de când este președinte. El a apărut în tribuna oficială din Piața Roșie, la parada din 9 mai, de Ziua Victoriei, ca singurul șef de stat străin care a dat curs invitației omologului său rus, Vladimir Putin. Igor Dodon a spus la Moscova că Moldova nu are nevoie de acele valori europene care „sunt impuse moldovenilor într-un fel sau altul”, relatează Interfax. Dodon nu a dat detalii, dar a legat această idee de creștinismul ortodox, pe care l-a enumerat printre cele patru lucruri care „nu sunt negociabile” în Moldova, alături de statalitate, neutralitate și parteneriatul strategic „cu prietenii ruși”.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a revizuit în sus prognoza creșterii economice pe anul în curs pentru Republica Moldova. Într-o nouă prognoză regională, BERD spune că economia moldoveană se va extinde în 2017 cu 3%, nu numai cu 2,5%, cum tot BERD anticipa în noiembrie. În 2018 creșterea economică în Moldova ar urma să se accelereze încă și mai mult, la 3,5%. Recent Banca Mondială a publicat o prognoză încă și mai optimistă despre evoluția economiei moldovene anul acesta, anticipând că ea va crește cu 4% față de 2,8% cât prevedea aceeași instituție în octombrie anul trecut.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a intrat în vigoare, începând cu data de 10 mai, o lege cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă a conducătorilor auto. Aceasta înseamnă că fiecare deținător al unui mijloc de transport auto cu numere de înmatriculare transnistrene este obligat să cumpere o poliță de asigurare. Excepție fac proprietarii de motorete și de tehnică agricolă, precum și mijloacele de transport cu numere diplomatice. Legea a intrat în vigoare, dar companiile care vor oferi aceste servicii spun că încă nu au obținut licențe de activitate și nici formularele de asigurare. Miliția transnistreană însă va aplica amenzi pentru lipsa asigurării începând cu 1 iulie. Prețul de bază al unei polițe pentru un an de zile este de circa 300 de ruble transnistrene sau puțin peste 26 de dolari. Prețul final însă va depinde de vârsta și stagiul șoferului, volumul și puterea motorului mașinii, și ajunge, practic, la nivelul unei asigurări auto obligatorii din Republica Moldova.

Un mecanism de asigurări auto obligatorii în stânga Nistrului funcționează deja de 2 ani. Dar acesta nu era încadrat într-o lege, ci fusese introdus printr-un decret al fostului lider al administrației de la Tiraspol Evgheni Șevciuk. Tiraspolul și Chișinăul au semnat în 2015 un acord prin care își recunosc reciproc asigurările auto. Faptul că şoferii transnistreni nu erau asiguraţi făcea dificilă recuperarea daunelor. Acordul fusese negociat însă îndelung și acceptat cu puțină tragere de inimă de către asiguratorii moldoveni. Aceștia afirmau că mecanismul de recuperare a daunelor nu era bine pus la punct, în plus, plafonul maxim al despăgubirilor fixat în legislația moldoveană este de aproape 10 ori mai mare decât cel oferit de o poliță transnistreană. Șefi ai companiilor de asigurare declarau la acel moment că dincolo de delicata chestiune a recunoașterii indirecte a actelor transnistrene, practic, au fost forțați să semneze acordul pentru ca șoferii moldoveni, clienții lor, să nu fie nevoiți să cumpere și o poliță de asigurare transnistreană ca să circule în stânga Nistrului.

Am încercat să aflăm ce cred șoferii din regiunea transnistreană despre noua lege privind asigurările obligatorii și dacă-și vor procura o poliță emisă la Tiraspol?

„Trebuie, trebuie, pentru că sunt cazuri când omul face accident, dar n-are bani de reparație, și atunci achită compania de asigurare. Eu am două asigurări, acum va fi și a treia. Sigur că ar fi fost de dorit să avem mai puține polițe de asigurare.”

„Cred că trebuie de așteptat până în luna iulie, când vor începe să aplice amenzile. Până atunci poate se schimbă ceva.”

„Dacă nu pot ieși cu această asigurare nici în Ucraina, nici în Moldova, atunci eu n-am nevoie de o asemenea asigurare. Trebuia să se discute cu vecinii. Așa însă, dacă plec în Moldova - cumpăr asigurarea lor, dacă plec în Ucraina - mai cumpăr una, iar asta e deja a treia!”

„Când va începe la noi statul să-și onoreze obligațiunile? Noi le onorăm pe ale noastre, dar statul încă nu s-a învățat... De aceea, noi vom cumpăra polițe de asigurare, pentru că altfel ne vor suci mâinile... Am trebui să-mi cumpăr asigurare la Casa de asigurări. Nu mi-au dat, pentru că încă n-au formulare și n-au primit licență.”

„Am încercat să evit să-mi fac asigurare transnistreană, pentru că a fost decretul (lui Șevciuk - n.r.), dar n-a existat un mecanism funcțional, existau momente discutabile. În plus, polița e valabilă doar pe teritoriul Transnistriei. Dar era vorba să se facă împreună cu Moldova, pentru că lumea circulă. Dacă, de exemplu, eu am poliță ucraineană, dar merg și la Tiraspol, și la Chișinău, atunci trebuie să am trei asigurări. Nu este rezonabil! Oare nu pot conducătorii să se înțeleagă între ei, să fie o singură asigurare, și să rezolve problema pentru toată lumea?”

„Să amâni, n-are sens - cu o lună mai târziu sau mai devreme... Dacă sistemul a fost bine gândit și va funcționa, atunci trebuie introdus la timp, iar oamenilor să li se explice cum funcționează. Eu am avut asigurare OSAGO (poliță obligatorie auto transnistreană - n.r.) și voi cumpăra și acum. Ca cetățeni care respectă legea, trebuie să ne conformăm. E vorba de bani și de faptul că vom fi protejați.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Executivul de la Tiraspol a anunțat că pregătește o reformă importantă a aparatului administrativ, pentru a-l face mai eficient, dar care implică și o reducere a angajaților din sfera bugetară. Propunerile se conțin în concepția politicii bugetar-fiscale asupra căreia continuă să lucreze administrația regiunii. Potrivit datelor oficiale de la Tiraspol, cheltuielile bugetare constituie 60% din produsul intern brut al regiunii transnistrene. Proporția persoanelor încadrate în câmpul muncii este de 28 la sută, dintre care jumătate sunt salariați bugetari, iar fiecare al cincilea angajat bugetar este funcționar public. Reforma administrativă se va face sub îndrumarea experților din Federația Rusă. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a anunțat că în paralel, se vor lua măsuri pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în așa fel încât persoanele disponibilizate din sectorul bugetar să se poată regăsi în mediul privat. „Nu trebuie să creăm o iluzie, ci să construim un sistem eficient de administrare”, a mai declarat Alexandr Martînov. Despre planurile de optimizare a cheltuielilor bugetare și ce-i așteaptă pe angajații bugetari, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

Europa Liberă: E practic mijlocul lunii mai, iar regiunea transnistreană încă nu are buget. Cum merg discuțiile și pregătirile pentru adoptarea bugetului?

Serghei Melniceko: „Campania electorală de anul trecut, perioada în care a avut loc, practic la sfârșit de an, a adus corecturile sale în discutarea documentelor economice și financiare de bază pentru acest an. În particular este vorba despre bugetul regiunii, despre concepția politicii bugetar-fiscale și despre direcțiile de bază ale politicii creditar-financiare.

Evident că Sovietul suprem, presupunând că va urma o schimbare a configurației politice în urma rezultatelor alegerilor, nu a forțat definitivarea proiectelor și adoptarea acestor documente. În final, alegerile au trecut, a fost format executivul, au fost numiți șefii de departamente și a altor instituții, și a fost pusă la punct o cooperare destul de eficientă între organele și instituțiile puterii, lucru care nu s-a prea întâmplat anterior, în perioada confruntării dintre puterea legislativă, pe de o parte, și cea executivă condusă de liderul de la Tiraspol.

Însă în toată această poveste este și un moment negativ – așa-numitul factor al timpului. După cum bine ați observat, nici la mijlocul lunii mai, niciunul dintre aceste documente nu a ajuns să fie examinat de Sovietul suprem. De facto, regiunea trăiește după o schemă a cheltuielilor bugetare care prevede alocarea în fiecare lună a 12-a parte din alocările de anul trecut. Adică, în fiecare lună sunt alocate exact sumele care au fost alocate și anul trecut.

În același timp, trebuie să remarcăm și o abordare total diferită față de elaborarea unui document de o importanță atât de mare precum sunt concepțiile politicii bugetare și fiscale. Pentru elaborarea acestor concepții a fost creat un grup de lucru comun, cu participarea nu doar a puterii executive, ci și a puterii legislative și a reprezentanților aparatului Sovietului suprem. Și s-a optat pentru prezentarea acesteia pe compartimente. În particular, a avut deja loc prezentarea compartimentelor despre educație, asigurarea socială și activitatea organelor administrative ale regiunii, funcționarea și finanțarea acestora.

Încă o trăsătură interesantă este atragerea în această activitate a experților economiști și auditori ruși – este vorba despre o înțelegere cu privire la activitatea acestora în Transnistria la care s-a ajuns după vizita șefului executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, la Moscova, în luna februarie.

Este evident că Transnistria are de soluționat multe sarcini importante și în acest proces nu exclud că va fi nevoie de adoptarea unor măsuri nepopulare. Deocamdată, acestea sunt la etapa de discuții. În particular, este vorba despre optimizarea domeniului educației, care este unul dintre cele mai solicitante pentru buget și ridicarea eficienței activității structurilor de administrare.

Un impact negativ asupra acestor activități îl are lipsa proiectului concepției de bază a politicii creditar-financiare, care era în legătură foarte strânsă cu rezultatele concursului pentru livrarea de curent electric Republicii Moldova, concurs pe care, se știe, centrala electrică de la Cuciurgan l-a pierdut. De acest contact depindea cursul valutar din regiune.

Un impact negativ îl are, de asemenea, nereglementarea problemei valutare și lipsa de rezerve valutare suficiente în Transnistria. Și acest lucru evident că îngreunează și mai mult sarcina și mai globală și dificilă – cea a elaborării bugetului Transnistriei pentru acest an. Unii experți chiar au început să se îndoiască dacă bugetul regiunii va mai fi aprobat în acest an.

Deci, se lucrează și nu este exclusă, repet, adoptarea unor măsuri nepopulare pentru reducerea finanțării unor domenii, poate reducerea unor capitole de plăți, a unor state de personal. În particular, acum se lucrează asupra statelor de personal la unele departamente și instituții. De exemplu, ministerul industriei și aparatul executivului și-au aprobat noi state de personal.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută au fost câteva știri – ați amintit acest lucru – despre faptul că se discută reducerea numărului de angajați în sfera bugetară. Cum a fost primit acest anunț în regiunea transnistreană, având în vedere faptul că numărul de bugetari acolo e foarte mare?

Serghei Melniceko: „Trebuie să spun că mulți experți, inclusiv din străinătate, spuneau deschis Transnistriei că în regiune este exagerat de mare cota cheltuielilor publice administrative – potrivit datelor oficiale, acestea constituie 60 la sută din produsul regional brut.

Este clar că subiectul este unul destul de sensibil, chiar periculos din punct de vedere social, pentru că bugetari, într-adevăr, ar putea să fie chiar mai mulți decât cei care lucrează în domeniul privat, în sfera reală a economiei. Și este evident că reducerea finanțării sferei sociale ar putea trezi anumite nemulțumiri sau un anumit disconfort sau dezechilibru social. Eu sper că organele de stat vor avea suficientă înțelepciune pentru a face această reformă într-un mod cât mai puțin dureros și cu pierderi cât mai mici.

Cel mai probabil această așa-numită optimizare va avea în vedere reducerea posturilor vacante, este puțin probabil ca cineva să aibă curajul să reducă, să zicem așa, „oameni vii”. În plus, nu putem să nu amintim faptul că o mare parte dintre cei care lucrează în medicină sau în domeniul educației – de fapt aceștia sunt baza sferei bugetare – sunt pensionari sau oameni care se apropie de această vârstă. Și aici s-ar putea chiar să fie vorba nu despre reduceri, ci despre salariile celor care îi vor înlocui.

În ceea ce privește organele de administrație, din câte știu eu, numărul acestora nu depășea limita de 5 la sută din populația aptă de muncă existență în alte state. Din acest punct de vedere, cred că nu există motive de îngrijorări. Singurul lucru pe care îl cere inclusiv șeful executivului este crearea unor organe compacte de administrare, dar fără pierderea eficienței și funcționalității acestora. Nu se știe deocamdată cum se va obține acest lucru, dacă se va merge pe ideea de a pune un singur om să lucreze acolo unde înainte lucrau trei... Nu se știe încă nimic, în fiecare caz, concret, cred că vor fi decizii separate.

La fel nu se știe dacă vor exista anumite limite de angajare în departamente și instituții. Deocamdată nu se aude nimic despre asta.”

Europa Liberă: Administrația regiunii transnistrene lucrează foarte mult în ultimele luni cu agenții economici. Una din declarații, în contextul discutării concepției bugetar-fiscale, a fost că se va pune accent pe revigorarea sectorului privat, în așa fel încât eventualele persoane disponibilizate să poată trece din sectorul bugetar în cel privat. Credeți că există premize reale pentru așa ceva, pentru o revigorare puternică a sectorului privat?

Serghei Melniceko: „În principiu, acestea sunt doar declarații deocamdată. Deocamdată este o intenție, este o dorință. Dar eu cred că această intenție se poate înscrie armonios în promisiunea electorală a liderului regiunii cu privire la crearea a 15 mii de noi locuri de muncă în următorii cinci ani.

Ar putea fi mai complicat să-i convingi pe oameni să-și schimbe domeniul de activitate, dar noi ținem minte experiența anilor 1990, când închiderea uzinelor, reducerea volumelor de producție a generat la noi o nouă categorie socială – întreprinzătorii privați. Aceștia erau nevoiți să se ocupe de micul comerț și astfel și-au făcut un anumit capital și au devenit apoi proprietari de întreprinderi mici, mijlocii și chiar mari. Astfel de exemple există. E clar că atunci ei au fost determinați de factori obiectivi să facă schimbarea, în timp ce aici este o indicație de sus – e o diferență principială aici. Altceva este dacă administrația va reuși să creeze condiții pentru ca bugetarii disponibilizați, dacă se va ajunge la așa ceva, să se poată reprofila și să se ocupe de antreprenorialul privat. În asta probabil va consta sarcina de bază a administrației.

Iată de ce acum este greu de spus cum vor evolua lucrurile pe viitor, pentru că acum avem doar, să zicem așa, niște puncte ale foii de parcurs. Acțiuni reale deocamdată nu au loc.

Deși nu ar trebui să ignorăm faptul că se îmbunătățesc totuși condițiile pentru climatul de afaceri, în particular în ceea ce ține de eliminarea barierelor administrative.

În plus, eu nu cred că în Transnistria, care este caracterizată de ritmuri înalte ale migrației forței de muncă, vom ajunge să avem un număr mare de șomeri. Eu cred că oamenii, chiar dacă se va ajunge la disponibilizări, vor ajunge să emigreze pentru a munci în altă parte. Bineînțeles că nu este cea mai bună soluție, dar lucrurile ar putea să ajungă să evolueze și în această direcție.”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat, în data de 9 mai, două hotărâri prin care condamnă Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la libertate și siguranță, dreptului de a nu fi supus torturii, dar și a dreptului de proprietate în regiunea transnistreană. Juriștii Asociației Promo-Lex de la Chișinău, care s-au ocupat de dosarele reclamanților, spun că actualmente există șase hotărâri în care Înalta Curte de Strasbourg constată că Rusia este responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului, urmare a prezenței sale militare în regiune și a susținerii politice pe care o acordă autorităților nerecunoscute de la Tiraspol. Mai multe, de la Tamara Grejdeanu:

Judecătorii Curții de la Strasbourg
Judecătorii Curții de la Strasbourg

În primul caz, reclamant este omul de afaceri Vitalie Eriomenco, reținut de miliția transnistreană în anul 2011. Doi ani mai târziu așa-zisele instanțe judecătorești din stânga Nistrului l-au condamnat la 12 ani de închisoare pentru escrocherie și i-au confiscat averea. Juriștii Asociației Promo-lex atrag atenția că în premieră, instanța de la Strasbourg a constatat încălcarea dreptului la proprietate și a faptului că afacerile antreprenorului au fost preluate abuziv.

Vitalie Eriomenco s-a aflat în detenție timp de cinci ani și jumătate, iar Înalta Curte a mai stabilit că în această perioadă acesta a fost supus unor tratamente inumane, i s-a refuzat asistența medicală și nu i s-a permis să sesizeze Curtea printr-o cerere individuală.

Avocatul Promo-Lex Alexandru Postică notează că tot în acest dosar, CEDO a constatat lipsirea de libertate în mod arbitrar și faptul că că aşa-zisele” judecătorii din regiunea transnistreană nu pot fi considerate instanțe legale:

„Curtea a subliniat faptul că așa-numitele instanțe de judecată din regiunea transnistreană nu sunt bazate pe prevederi legale compatibile cu cele constituționale și în coroborare cu normele și standardele Consiliului Europei. Prin urmare, orice detenție în baza unui mandat de arest, în baza unei ordonanțe emise de către așa numiții procurori, judecători, este din start ilegală.”

În cea de-a doua cauză, a antreprenorului Dumitru Pădureț din satul Cocieri, căruia i-a fost confiscat automobilul și mărfurile, CEDO a constatat de asemenea violarea dreptului de proprietate și a decis că încălcările comise de regimul de la Tiraspol îi sunt imputabile Federației Ruse, care trebuie să plătească cumulativ pentru cele două dosare prejudicii în valoare de 149 de mii de euro.

Alexandru Postică remarcă faptul că în cazul lui Vitalie Eriomenco, Procuratura Generală a Republicii Moldova a pornit o cauză penală în care erau vizate persoanele care l-au supus torturii și l-au privat de libertate de antreprenor, lucru care, spune Postică a salvat Republica Moldova de condamnare în acest dosar. Juristul amintește că în regiunea transnistreană nu există remedii pentru protejarea victimelor diferitor abuzuri, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului fiind cel mai eficient instrument pentru constatarea încălcării drepturilor în stânga Nistrului.

Guvernul Federației Ruse are la dispoziție trei luni pentru a contesta aceste hotărâri. Juriștii Promo-Lex precizează însă că nu există vreun caz în care CEDO să fi acceptat cererea Rusiei. În același timp, atrage atenția directorul asociației, Ion Manole, au trecut mai mult de trei ani de la pronunțarea hotărârii în dosarul școlilor din regiunea transnistreană, dar Moscova nu a plătit nici până azi despăgubirile:

„Aceste decizii și hotărâri va fi foarte greu să le executăm pentru că Federația Rusă declară că aceste hotărâri ar fi motivate politic. Noi vrem să subliniem faptul că orice hotărâre a unei instanțe internaționale este una juridică iar politicienii trebuie să se bazeze și să-și bazeze acțiunile și faptele lor, inclusiv declarațiile, pe normele juridice, ca ele să fie prioritare atunci când este vorba de acțiuni politice.”

În condițiile în care societatea civilă din stânga Nistrului a fost redusă la tăcere iar juriștilor Asociației Promo-Lex nu li se permite accesul în regiune, mai spune Ion Manole, acolo trebuie trimise misiuni de monitorizare a drepturilor omului care să scoată la iveală abuzurile.

***

Europa Liberă: Cum ați auzit la știri, președintele moldovean Igor Dodon a făcut o nouă vizită în Rusia, apărând în compania colegului său rus, Vladimir Putin, la ceremoniile din Piața Roșie consacrate Zilei Victoriei asupra fascismului. Igor Dodon a fost singurul șef de stat străin care a acceptat anul acesta invitația la parada militară, un eveniment evitat de mulți lideri internaționali după anexarea de către ruși a Crimeii, în 2014. Cum a ajuns Igor Dodon în așa loc de onoare și ce urmări de imagine, în opinia analiștilor, ar putea să aibă noua sa excursie în direcția Est? Relatează, Valentina Basiul:

Vladimir Putin și Igor Dodon (stânga), la recenția de la Kremlin, 9 mai 2017
Vladimir Putin și Igor Dodon (stânga), la recenția de la Kremlin, 9 mai 2017

Pe durata paradei militare, președintele moldovean Igor Dodon a stat în spatele sau în dreapta liderului de la Kremlin Vladimir Putin. După care conducerea de vârf a Rusiei, în frunte cu cei doi şefi de stat, s-au îndreptat pe ritmurile celebrei Katiuşa spre monumentul ostaşului necunoscut de lângă zidul Kremlinului, unde au depus jerbe de flori. Imaginile cu Putin şi Dodon au fost difuzate pe larg de presa rusă, uneori însoțite de declaraţia liderului de la Kremlin despre parteneriat echitabil. „Rusia va fi de partea acelor forțe ale lumii, cu acei care aleg calea unui parteneriat echitabil, care resping războiul ca ceva împotriva esenței vieții şi ființei umane”, a spus Putin.

Igor Dodon a declarat că în cadrul celor trei zile de aflare la Moscova are mai multe întrevederi, inclusiv cu preşedintele Dumei de Stat, cu conducerea Gazprom şi Sberbank, cu întâistătătorul Bisericii Ruse patriarhul Kiril ş.a. El a declarat că îmbunătățirea relațiilor cu Federaţia Rusă deja a dus la creşterea cu 40% a livrărilor de mărfuri moldovenești pe piaţa rusă.

Igor Dodon a spus că a decis să dea curs tradiționalei invitații la parada de pe Piaţa Roşie după 15 ani în care preşedinţii moldoveni au preferat să stea acasă.

După părerea comentatorului politic Valeriu Reniţă, fost purtător de cuvânt a președintelui comunist Vladimir Voronin, a fost o întâmplare ca președintele moldovean să fie singurul şef de stat care a ajuns la ceremoniile de la Moscova şi, respectiv, să fie surprins de toate camerele de filmat. De obicei, la asemenea manifestații sunt invitați toţi şefii de state CSI, spune Reniţă, în acest an aceștia au preferat să serbeze acasă.

„Dodon este un preşedinte tânăr şi face multe lucruri cu prea multă râvnă, neechilibrat. Nu cred că special un om care conduce un imperiu a vrut neapărat să vadă alături un om de la capătul fostului imperiu care nu are greutatea politică încă şi nu ştiu dacă cineva dintre președinții noştri au avut vreodată, nu cred că nici Voronin a avut greutatea politică într-atât de mare încât ar fi vrut Putin să-l vadă mereu alături. Președinții moldoveni au fost mereu la Moscova pentru a câştiga anumite dividende politice, pentru interes. Cred că de data aceasta face același lucru”.

Chiar dacă Vladimir Voronin era mai echilibrat şi rezervat decât Dodon în relaţia cu Moscova, lipsa de prudență i-a jucat festa, mai remarcă Valeriu Reniţă. Până la urmă şi lui Voronin i s-a arătat clar unde îi este locul, adaugă comentatorul politic, iată de ce le recomandă tuturor politicienilor să-şi tempereze emoțiile şi să nu aibă iluzia că au un rol mai important decât în realitate.

„Chiar dacă ai interes politic major pentru o oarecare capitală, oricum trebuie să-ţi echilibrezi acţiunile, să fii atent, decent, să nu prea te bagi în faţă, pentru că, mă rog, sunt alte puteri înainte noastră care pot face lucrul acesta şi sunt mai bine văzute la Moscova. De leu trebuie să te ţii cât mai departe şi să fii cât mai prudent”.

Valeriu Reniţă nu exclude că preşedintele Igor Dodon a abordat la Moscova problema migranților şi cea comerţului bilateral, care nu au fost soluţionate până la capăt. Doar că are rezerve că partea rusă şi-ar dori acest lucru, mai ales când asemenea subiecte pot fi folosite în calitate de armă politică.

Analistul Anatol Ţăranu, fost ambasador la Moscova, se îndoiește că în perioada sărbătorilor vor fi rezolvate probleme concrete. Singurul scop ar mărșăluirii lui Dodon prin Piaţa Roşie e încercarea de transfer de imagine în eventualitate unei noi campanii electorale, întrevede Anatol Ţăranu.

„Foarte conştient şi-a ales acest rol de agent electoral şi considerentele electorale prevalează asupra tuturor celorlalte. Eu nu cred că el este foarte mult animat de esența acestei sărbători, el se ghidează de lucruri mult mai prozaice, să demonstreze că el este persoana cea mai apropiată din tot spaţiul CSI pentru Putin. Este un mesaj adresat electoratului rusofil din Republica Moldova ca imaginea bună pe care o are acesta în Republica Moldova să o îndrepte spre sine”.

Anatol Ţăranu crede că călcâiul lui Ahile al lui Igor Dodon este ideologia rusă pe care fostul lider socialist ar promova-o din fotoliul de preşedinte al Republicii Moldova, care nu coincide cu cea a statului moldovean. Acest fapt îi poate aduce beneficii de moment, pe termen lung însă va rămâne în mentalul colectiv ca „omul lui Putin” sau „agent al unor interese străine în Republica Moldova”, mai afirmă Anatol Ţăranu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG