Linkuri accesibilitate

Andi Cristea: „Amânarea asistenței macro-financiare este un preț politic pe care niciunul dintre partidele de la Chișinău nu îl va putea gestiona”


Andi Cristea

Un interviu cu președintelel Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova.

Europarlamentarul social-democrat român, Andi Cristea, președinte al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, despre anunțul privind posibila amânare a asistenței de o sută de milioane de euro pentru Moldova, ca reacție la votarea, în primă lectură, în Parlamentul de la Chișinău a trecerii la sistemul electoral mixt.


Europa Liberă: Democrații și socialiștii, împreună cu grupul popular-europenilor (grupul Leancă) din Parlamentul de la Chișinău s-au înțeles să susțină inițiativa președintelui pro-rus Igor Dodon de schimbare a sistemului electoral. Asta înainte de emiterea vreunei expertize a comisiei de la Veneția și în ciuda unui avertisment a două partide pan-europene, PPE și ALDE, că Moldova ar putea fi lipsită de asistenta europeană în caz că se insistă pe această schimbare. Ca reacție, Parlamentul European ar putea amâna discuțiile despre asistența de o sută de milioane de euro pentru Moldova. Cum priviți dvs. această situație?

Andi Cristea: „Schimbarea sistemului electoral este o inițiativă care se vehiculează de mult timp în Republica Moldova, fiind susținută pe parcurs de mai multe partide politice, inclusiv din actuala opoziție. Cred în schimb că formula la care s-a ajuns în acest moment, dincolo de ștampilarea ca inițiativă a socialiștilor, ar fi putut fi primită mult mai bine dacă ar fi existat un dialog cu partenerii europeni cheie, înainte de votul în prima lectură în cadrul Parlamentului de la Chișinău.

Deși vorbim despre o chestiune de politică internă, lucru pe care Uniunea Europeană îl înțelege și îl acceptă ca atare, avem totuși un interes comun și asumat față de modernizarea și transparentizarea clasei politice din Republica Moldova. Comisia de la Veneția este instituția care are expertiza necesara și are și în fișa postului evaluarea schimbării sistemului electoral. Sunt evoluții în desfășurare, experții Consiliului Europei au fost la Chișinău, urmează să prezinte raportul lor în luna iunie. Deci Comisia de la Veneția analizează situația din Republica Moldova și am încredere maximă că puterea de la Chișinău va ține cont de recomandările primite.

Amânarea asistenței macro-financiare, promovata de PPE si ALDE vine cu un preț politic pe care niciunul dintre partidele de la Chișinău, fie de la putere, fie din opoziție, nu îl va putea gestiona intern și extern. În discuția despre asistenta macrofinanciară a UE pentru Republica Moldova, sunt câteva lucruri a fi reținute – primul lucru e că propunerea inițială a Comisiei Europene conține o serie întreagă de condiționalități necesare pentru ca banii contribuabililor europeni să ajungă unde trebuie și anume în proiecte destinate cetățeanului, nu în găuri negre; doi, toate grupurile politice din Parlamentul European, inclusiv socialiștii europeni, au susținut întărirea acestui element de condiționalitate; în fine al treilea lucru pe care vreau să-l subliniez e că, înainte de discuția din Parlament, Consiliul a dat unda verde propunerii Comisiei.

Asistenta macrofinanciara arata sprijinul UE pentru Republica Moldova, și

Banii europeni sunt pentru oameni, nu pentru politicieni...

acești bani constituie o pârghie de presiune constructivă pentru implementarea reformelor de către guvern. Banii europeni sunt pentru oameni, nu pentru politicieni. Însă amânarea sau chiar lipsirea de asistenta financiara europeana sunt idei-vectori ai Federației Ruse. Resping si alegațiile președintelui Dodon care spunea că jumătate din banii europeni destinați Moldovei au fost furați. Nu e adevărat, evaluarea Comisiei Europene e clară, doar jumătate din suma de 782 de milioane pentru perioada 2007-2015 a fost plătită, transferată efectiv, restul banilor sunt în stand-by si vor fi plătiți dacă se constată că au fost îndeplinite condițiile asumate. Sa ne amintim că în 2015 UE a stopat asistenta bugetară când lucrurile nu au fost în regula. Perioada asta a trecut.

Demersul PPE si ALDE trebuie privit inclusiv, nu doar exclusiv, într-o cheie politica – PPE plătește practic o poliță pentru destructurarea n 2015/2016 a principalului lor partid partener, și mă refer la PLDM, iar ALDE privește cu îngrijorare evoluțiile recente legate de situația PL. Vedeți, astea sunt chestiuni politice pe care le menționez pentru ca sunt importante pentru o analiza corectă, mai amplă a demersului grupurilor politice.

Ca președinte al delegației Parlamentului European, am datoria de a avea o abordare instituționala, așa mi se pare corect, dincolo de apartenența mea la familia social democrată europeana. Asta a fost si motivul pentru care m-am ferit pana acum sa decodific public demersuri politice ale familiilor europene de la Bruxelles fata de Republica Moldova, fiind rolul analiștilor, din punctul meu de vedere. Si mai este o chestiune care trebuie menționata – UE acorda același gen de asistenta macrofinanciara unor state precum Armenia, Georgia, Iordania, Republica Kârgâzstan, Libanul, Tunisia și Ucraina. Ca vice-președinte al Comisiei pentru politica externa nu am văzut asemenea energie si asemenea problematizare din partea respectivelor grupuri politice în ceea ce privește acordarea sprijinului financiar european către tarile menționate mai devreme.”

Europa Liberă: În multe comentarii legate de această intenția a autorităților de la Chișinău, apare teza, care trebuie să spunem că e respinsă cu energie de putere, deci a apărut teza potrivit căreia prin această reformă, un grup de oameni politici aflați la putere încearcă să modifice semnificativ legile tarii, legislația electorală, pentru a-și asigura supraviețuirea politică. Și mi se pare că acesta este cel mai mare reproș care li se adresează autorilor acestei reforme. Ce părere aveți în legătură cu aceste concluzii?

Andi Cristea: „Din punctul meu de vedere, aceste concluzii au apărut, fără îndoială, pe fondul lipsei de dialog. Sistemul electoral mixt, in principiu, nu este în esență o inițiativă rea, însă este nevoie de consultarea partenerilor relevanți ai Republicii Moldova pentru a se ajunge la o formă echitabilă. Eu sunt îngrijorat de exemplu de ideea celor 25 de parlamentari aleși din Transnistria, ai un teritoriu pe care de facto nu îl controlezi, e controlat de știm noi cine si aduci practic in Parlamentul de la Chișinău minoritatea de blocaj perfectă. Cred ca unii își freacă mâinile de bucurie doar gândindu-se la o asemenea posibilitate. Decizia aparține autorităților de la Chișinău, însă e corect sa menționăm distincția dintre legalitate si legitimitate, și mai ales dintre libertatea de a acționa si responsabilitatea majora pe care ti-o asumi daca ignori opinia avizata a partenerilor europeni, a Comisiei de la Veneția. Supraviețuirea politică este un obiectiv pe termen scurt, lucru pe care puterea actuală sunt convins că îl înțelege și care contravine puternic viziunii promovate de aceștia până acum.”

Europa Liberă: Este limpede parcă pentru toată lumea că ceva trebuie modificat în mersul vieții politice de la Chișinău… Și secretarul Comisiei de la Veneția ne spunea deunăzi într-un interviu că dacă și a găsit vreun consens între cei de la Chișinău cu cine a discutat, acesta e consensul: că trebuie ceva de schimbat, pentru că viața politică a devenit subiect de mari deziluzii în indignare pentru populație, ceea ce se atestă în sondaje. Care ar fi schimbările pe care ar trebui să se insiste totuși?

Andi Cristea: „Vedeți că și UE, Parlamentul European sau Consiliul European, Comisia de la Veneția lucrează cu materialul clientului. Eu cred că seriozitatea

Este important să ne concentrăm pe stabilitate mai degrabă decât pe schimbări, cel puțin până în 2018...

este esențiala, care vine împreună cu implementarea reformelor pe fond, conform angajamentelor luate de puterea de la Chișinău în fața partenerilor externi. Este important să ne concentrăm pe stabilitate mai degrabă decât pe schimbări, cel puțin până în 2018, când vor avea loc alegerile parlamentare în Republica Moldova. Contextul în care se vor găsi atunci autoritățile si partidele de la Chișinău, bilanțul pe care și-l vor face, trebuie să conțină rezultate concrete, dincolo de lupte politice. Mi-aș dori să văd un consens larg la Chișinău. Și speranța moare ultima.”

Europa Liberă: Dacă Comisia de la Veneția va emite în iunie un aviz negativ pe marginea proiectului de schimbare a sistemului electoral moldovenesc, cum vă așteptați să procedeze autoritățile de la Chișinău?

Andi Cristea: „Așteptarea mea este că vor fi deschiși către dialog cu partenerii externi și că vor ajunge la o variantă puternic susținută de populație, o soluție pe termen lung, care să consolideze consensul la Chișinău.”

XS
SM
MD
LG