Linkuri accesibilitate

Thomas Markert: „Ucraina – exemplul cel mai relevant pentru R.Moldova – a avut o experienţă destul de negativă cu sistemul electoral mixt”


Thomas Markert

Interviu în exclusivitate cu secretarul Comisiei de la Veneția.

La Chișinău se află experți ai Comisiei de la Veneția pentru discuții privind intenția autorităților de a modifica sistemul electoral. Vizita are loc pe fundalul protestelor opoziției și activiștilor societății civile împotriva votului inopinat de vineri, 5 mai, al PSRM, PD și PPEM pentru schimbarea sistemului electoral. Criticii innvocă lipsa de transparență la aprobarea în prima lectură a proiectelor „votului uninominal” și „votului mixt” și afirmă că dacă ar fi adoptată, reforma ar avantaja Partidul Democrat de guvernământ și Partidul Socialiștilor apropiat președintelui Igor Dodon. Despre primele impresii după discuțiile cu reprezentanții puterii și cei ai opoziției pe care le-a avut la Chișinău, Liliana Barbăroșie a discutat cu secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert:

Europa Liberă: Înţeleg că aţi purtat discuţii la Chişinău în aceste zile cu cei care vor modificarea sistemului electoral, dar şi cu cei care se opun acestei intenţii. Bănuiesc că aţi văzut proiectul în baza căruia ar trebui să se facă această reformă. Expertiza oficială a comisiei va fi emisă în iunie. Până vine această analiză, care sunt concluziile Dvs.?

Thomas Markert: „Comisia de la Veneţia şi ODIHR/OSCE vor veni cu o opinie comună la 16 iunie, dar pot să menţionez de pe acum un element: dacă reforma va fi adoptată, trebuie de realizat o muncă substanţială. În primul rând, trebuie să fie revizuite regulile privind formarea circumscripţiilor electorale, ale celor din ţară, dar cu atât mai mult aceasta se referă la cele din regiunea transnistreană şi de peste hotare. Comisia Electorală Centrală este un organ mai mult tehnic, iar aceste subiecte ce ţin de regiunea transnistreană şi diaspora sunt mai mult politice. În acest sens, deciziile privind circumscripţiile care vor fi create în regiunea transnistreană şi peste hotare trebuie tranşate la nivel politic.”

Thomas Markert, în studioul EL la Chișinău
Thomas Markert, în studioul EL la Chișinău

Europa Liberă: Dacă înţeleg corect, aceasta trebuie să se întâmple în parlament, dar nu la discreţia CEC…

Thomas Markert: „Exact. Cel puţin, liniile directoare acolo trebuie trasate, mai ales în ceea ce ţine de regiunea transnistreană. Cel puţin, e nevoie de o analiză suplimentară în acest sens.”

Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău au obiceiul să dea exemplul unor democraţii extrem de avansate atunci când îşi justifică intenţia. Când opta pentru uninominal, de exemplu, PD aducea exemplul unor state precum e Franţa, Marea Britanie, SUA. Acum, probabil, s-ar putea invoca cazul sistemului mixt din Germania. Cum credeţi, sunt comparabile aceste ţări şi aceste democraţii cu Moldova?

Thomas Markert: „Desigur că putem face comparaţii cu alte ţări, putem identifica problemele, trage concluzii. Spre exemplu, în cazul SUA, unde este un sistem uninominal, există o problemă legată de limitele circumscripţiilor şi favorizarea unuia din candidaţi. Acest risc există şi în cazul Republicii Moldova. Dar cel mai bine este să privim la ţări comparabile. În regiunea Dvs. există destul de multă experienţă cu sisteme electorale mixte. Cel mai relevant pentru Republica Moldova exemplu este cel al Ucrainei. Iar în Ucraina a fost o experienţă destul de negativă cu sistemul electoral mixt. Pentru că s-a observat utilizarea abuzivă a resurselor administrative, influenţa oligarhilor şi persoanelor care doreau să cumpere alegătorii. Şi această experienţă a servit drept un motiv pentru care opinia noastră din 2014 referitoare la proiectul pe care l-am primit atunci a fost una negativă.”

Europa Liberă: Dar a fost negativ totuşi acel aviz? Vă întreb pentru că în Moldova diferiţi actori l-au perceput în mod diametral opus: unii au zis că e negativ, alţii, însă, printre ei autorii, au spus că era pozitiv, doar că cu anumite obiecţii…

Thomas Markert: „Într-adevăr ,au fost un şir de obiecţii care fac ca acea opinie să fi fost mai mult negativă.”

Thomas Markert, în dialog cu Liliana Barbăroșie
Thomas Markert, în dialog cu Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: În acea opinie din 2014, o îngrijorare care era formulată sugera că în Republica Moldova s-ar putea întâmpla exact ca în Ucraina. Spuneaţi în acel aviz că există riscul ca votul să fie influenţat „de legăturile candidaţilor locali cu actori care îşi urmează anumite interese”. S-ar putea ca să vă menţineţi aceste îngrijorări şi în viitoarea opinie?

Thomas Markert: „Cred că această îngrijorare persistă, dar ce pondere va avea în viitoarea opinie nu pot să vă spun.”

Europa Liberă: Observatorii de la Chişinău se întreabă dacă este sau nu în spiritul Comisiei de la Veneţia „consensul naţional” despre care vorbeşte puterea atunci când, de exemplu, scoate în faţă argumente ca: 850 de mii de semnături adunate în popor în favoarea schimbării sistemului electoral, cinci sondaje care ar fi demonstrat dorinţa cetățeanului ca să se schimbe sistemul, 74 de voturi pro într-un parlament constituit din 101 deputaţi, adică mai mult de două treimi din deputaţi. Răspunsul Dvs. care ar fi: putem vorbi despre o decizie consensuală?

Thomas Markert: „Într-adevăr, sunt multe discuţii, care este susținerea pentru această reformă? Cred că un consens există asupra faptului că ceva trebuie de făcut cu sistemul electoral, dar o altă întrebare este ce reformă e necesară: să fie reformat sistemul actual, sau să existe un alt sistem, uninominal sau mixt. Vom examina acest subiect şi, cu siguranţă, el va fi reflectat în opinia din iunie. Votul a 74 de deputaţi va juca un rol, dar nu va fi singurul element pe care îl vom examina.”

Europa Liberă: De ce o decizie ca cea legată de modificarea substanţială a legislaţiei electorale trebuie să se ia în mod obligatoriu în condiţiile existenței unui consens larg în societate?

Thomas Markert: „Sistemul electoral este foarte important şi are un rol decisiv în procesul electoral. El determină rezultatele alegerilor, el face parte din regulile de joc care structurează sistemul politic. Iar aceste reguli trebuie să se bazeze pe consens. Pentru că politicile promovate de o guvernare ar putea fi controversate şi ar putea urmări doar beneficiul acestei guvernări.”

Europa Liberă: Despre sistemul uninominal s-a discutat puţin în societate, iar despre cel mixt – deloc. Poate în aceste condiţii o instituţie precum e Comisia de la Veneţia să vadă cu ochi buni o astfel de modificare, indiferent de cât de bun sau rău e proiectul de lege prin care se modifică?

Thomas Markert: „Desigur, pentru mine este dificil să judec, dat fiind faptul că nu am urmărit toate discuțiile care au avut loc în societate. Pe de altă parte, sistemul mixt este o combinație între uninominal şi proporţional, deci nu putem spune că e ceva completamente nou. Totuşi, o discuție largă în societate ar fi recomandată.

Pentru că sistemele sunt extrem de diferite: sunt bunăoară ţări cu sistem majoritar în care se votează într-un singur tur, dar în altele – există două tururi la nivel de circumscripții. La fel, există sisteme proporționale cu circumscripții regionale, deci elementul de bază este regionalizarea. Sau, spre exemplu, în unele ţări se votează pe liste de partid, dar listele sunt deschise, iar alegătorii îşi pot exprima preferințele la nivelul listelor. Deci, vorbim despre un sistem diferit de cel proporţional care e acum în Moldova. Toate aceste opțiuni merită să fie discutate.”

Europa Liberă: Toată lumea cunoaşte că există această regulă minimă a Comisiei de la Veneţia că schimbările în legislaţia electorală nu se pot face cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Şi dacă se schimbă sistemul cu un an şi o lună înainte de scrutin?

Thomas Markert: „Scopul acestei recomandări e să se evite situațiile în care anumite forţe politice, anumite partide ar veni cu modificarea sistemului pentru a-şi crea o situaţie favorabilă înainte de alegeri. Dacă analizăm ce e în spiritul acestei recomandări, sigur că nu am putea spune că un an şi o zi e bine, iar un an şi douăzeci şi nouă de zile – e rău. Această perioadă de un an este o regulă generală. Dar asta nu înseamnă că câteva zile mai puţin sau mai mult ar putea schimba situaţia.”

XS
SM
MD
LG