Linkuri accesibilitate

Liviu Dragnea, șeful PSD al cărui dosar se află în pronunțare la Înalta Curte pentru abuz în serviciu, ar putea profita de Legea grațierii.

Mai multe organizații neguvernamentale, majoritatea înființate în ultimii ani sau chiar în ultimele luni (Initiativa Romania, Initiativa Timisoara, Uniti Salvam Sibiu, Aradul Civic, Oradea Civica, Coruptia Ucide, ACTI Craiova, Civica Iasi, #Rezistenta) cer Parlamentului României să renunțe la grațierea colectivă și la dezincriminarea conflictului de interese.

Proiectul legii grațierii, pentru care se luptă social-democrații și aliații lor din ALDE, nu este respins de Opoziție cu prea mult entuziasm. În plus, grațierea a devenit pentru coaliția de guvernământ răspunsul principal față de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, CEDO care a pronunțat o decizie pilot privind condițiile din penitenciarele autohtone.

Prin această decizie, statul român are la dispoziție șase luni pentru a elabora un plan de măsuri care să rezolve suprapopularea și condițiile inumane din penitenciare așa cum au fost descrise în rapoartele anuale și de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH). Hotărârea CEDO este dată în urma plângerii a patru cetățeni români, care vor fi despăgubiți de stat cu aproape 18.000 de euro. Decizia-pilot descrie o situație generală, care trebuie rezolvată într-o perioadă rezonabilă.

Potrivit APADOR-CH, condițiile de detenție din România sunt improprii de foarte mult timp, probleme precum supraaglomerarea, igiena precară, asistența medicală minimală sau hrana proastă sunt sistemice, lucru constatat și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2012, în cazul Iacov Stanciu. Atunci CEDO a cerut, de asemenea, măsuri generale din partea statului român pentru remedierea situației, dar statul nu a făcut nimic serios până acum.

Prin decizia pilot pronunțată ieri de CEDO, România nu este amendată și nici nu i se impune relaxarea politicii penale. Clasa politică se va folosi, însă, de acest pretext pentru a finaliza legea grațierii, pe care o discută de mai multă vreme la Senat și care potrivit ultimelor amendamente prevede grațierea tutror pedepselor de până la trei ani, reducerea cu până la trei ani a pedepselor cuprinse între 3 și 10 ani precum și grațierea în întregime a condamnaților care au trecut de 70 de ani. Unele calcule arată că după eventuala adoptare a legii grațierii ar putea ieși din închisori între 1000 și 3000 de deținuți, dintre care 250 sunt condamnați pentru corupție.

O astfel de lege le este utilă nu doar politicienilor aflați în detenție, cum ar fi, de pildă, fostul senator Dan Voiculescu, fondatorul trustului tv care deține Antena 1 și Antena 3, ci și celor care au procese în curs. Principiul grațierii presupune că și pedepsele pronunțate pentru fapte care au fost comise înainte de intrarea în vigoare a legii grațierii să fie la rândul lor grațiate, după ce condamnarea a fost pronunțată de o instanță judecătorească. Altfel spus, Liviu Dragnea, șeful PSD al cărui dosar se află în pronunțare la Înalta Curte pentru abuz în serviciu, ar putea profita de această lege a grațierii. La fel și alți politicieni care au dosare penale în curs. Miza este foarte mare. Nu e sigur că guvernul va lua măsuri pentru îmbunătățirea drepturilor omului în penitenciare, dar Parlamentul are în plan o grațiere colectivă. Ultima a avut loc în 2002, tot sub o guvernare PSD.

XS
SM
MD
LG