Linkuri accesibilitate

Asistența socială pentru vârstnici în Republica Moldova


E pregătit sistemul de asistență socială să răspundă nevoilor acestui grup de populație în creștere?

Vârstnicii din Republica Moldova se înmulțesc pe zi ce trece. Nu este o dovadă a calității înalte de viață, ci e vorba de o creștere artificială, care se explică prin migrația masivă a tinerilor. Acest fenomen nu a fost anticipat de autorități, care au eșuat să implementeze politici publice relevante. Provocările vor urma și peste 30 de ani, când numărul persoanelor în etate ar putea crește cu o treime.

Bătrânii sunt o comoară și nu o povară pentru comunitate, de asta e convinsă Elena Barbăscumpă, săteancă de la Băhrinești, o localitate din raionul Florești. Este membră a platformei „Îmbătrânire activă”, care ajută persoanele în etate să se implice mai activ în comunitate. Să fii bătrân în Republica Moldova e greu, dar ea spune că poți trece peste orice greutăți, dacă ai alături vecini săritori la nevoie.

„Avem o persoană, care fără ca să fie anunțată, fără ca să fie chemată și rugată, a văzut că vecina ei de vreo două zile nu iese afară. S-a dus, a deschis ușa, a văzut că a căzut și i s-a rupt piciorul. Nimeni nu era acolo… Și iată doamna a luat băbuța aia, măcar că singură are 68 de ani, a luat-o și are grijă de persoană. Și așa peste tot!”

Dar cine sunt persoanele în etate, în termeni legali? E o întrebare simplă doar la prima vedere. În Republica Moldova, asta înseamnă să atingi vârsta de pensionare, adică de 57 și 62 de ani, respectiv. Practica internațională însă e de altă părere – peste hotare ești considerat vârstnic când împlinești 60 de ani. De aici rezultă unele probleme. De exemplu, autoritățile nu pot determina nevoile specifice fiecărei vârste și serviciile necesare la diverse etape de viață. Cadrul legal național nu este îndeajuns de flexibil ca să satisfacă, în același timp, și dorința de implicare în comunitate a unei persoane care abia a ajuns la pensie, și nevoia de servicii sociale calitative pentru cei cu mai multe probleme de sănătate.

Fundația Caritas este una dintre organizațiile neguvernamentale care se implică activ în oferirea bunăstării persoanelor în etate din țară. Dacă statul vrea să protejeze această pătură social-vulnerabilă, întâi de toate trebuie să adopte o strategie cu măsuri de durată, de această părere este reprezentanta Caritas Moldova Angela Alexeiciuc:

„Cu regret, azi multe persoane vârstnice sunt nevoite să îmbătrânească în condiții mai puțin decente. De fapt, li se încalcă dreptul la o viață demnă și un trai decent. Există probleme, probleme mari. Lipsa unei asistențe medicale și sociale adecvate și de calitate, marginalizarea persoanelor în vârstă, abordarea redusă din partea instituțiilor de stat. Investiția în serviciile sociale și medicale ar reduce foarte mult din plata pentru instituționalizarea în structurile rezidențiale, în spitalizări.”

Într-o analiză prezentată astăzi de ONG-ul HelpAge International, experții au enumerat o serie de recomandări pe marginea legilor naționale ce țin de asistența, ajutorul și serviciile sociale. În capul mesei ar sta elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru vârstnici, care ar arăta nevoile lor specifice. În opinia experților, mai este nevoie și de un Consiliu Național, care ar reprezenta drepturile acestui segment social. Nu în ultimul rând, se vrea susținerea cu finanțe și resurse umane a autorităților locale, care sunt în proximitatea vârstnicilor.

În relația dintre stat și persoanele în etate, nu trebuie să lipsească nici moștenitorii, adaugă experții. Multe probleme ce țin de finanțare pot fi rezolvate, dacă în ecuație ar fi incluși copiii lor. Deseori, ei se află peste hotare și ar dori să plătească pentru servicii sociale mai calitative, dacă asta înseamnă o atenție deosebită la problemele părinților lor.

Îmbătrânirea populației trebuie integrată în politicile publice, deoarece persoanele în etate nu au nevoie doar de ajutoare materiale, ci și de implicare în viața socială și culturală a comunității, afirmă coordonatoarea de programe la HelpAge International Dina Ciubotaru:

„Ponderea populației în vârstă va continua să crească, cel puțin după prognozele demografice în următoarele trei decenii. Atunci când schimbările structurii populației nu sunt anticipate în politici publice și nu sunt adresate corespunzător, ele devin provocări. În Moldova, specificul este că totuși avem o speranță de viață mică, comparativ cu alte țări, chiar este cea mai mică în regiune. Ceea ce înseamnă că în Moldova oamenii nu trăiesc mai mult, nu au o calitate a vieții mai bună, dar se produce artificial, din cauza migrației populației. Deci în următorii ani, va fi nu doar îmbătrânirea populației, dar și scăderea numărului populației în țara noastră.”

Viceministra muncii Viorica Dumbrăveanu a declarat că autoritățile vor ține cont de recomandările societății civile când vor elabora politici în domeniul protecției sociale.

„Un următor pas este evaluarea necesităților în servicii sociale. Acest exercițiu necesită a fi realizat pe scară națională, de către toate autoritățile publice, și de nivelul unu, și de nivelul doi, și atunci cu adevărat vom vedea ce servicii comunitare trebuie primare dezvoltate, care servicii specializate lipsesc și necesită a fi dezvoltate…”

Domeniul asistenței sociale din Republica Moldova este relativ nou, comparativ cu cel al altor state. S-a rupt de „fratele” său sovietic abia în 1999. Totuși, timpul pentru reforme legislative poate fi pe sfârșite, se arată într-un raport recent al Băncii Mondiale.

După părerea experților internaționali, dintre țările din regiune, cele mai mari probleme la capitolul asistenței sociale pentru vârstnici sunt în Republica Moldova.

XS
SM
MD
LG