Circa 47 de milioane de francezi sunt așteptați astăzi la urne, în alegeri care ar putea modifica viitorul Europei și în care, pentru prima oară în istoria Franței, nimeni nu poate prezice cu certitudine cei doi candidați care vor câștiga în primul tur.
11 candidați râvnesc fotoliul de președinte, însă doar patru sunt creditați cu șanse de a se califica pentru al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 7 mai.
Cei patru favoriț ai scrutinului sunt Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreapta), Francois Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Melenchon, 65 de ani (La France insoumise, stanga radicala).
Campania a fost plină de întorsături neașteptate și a fost chiar oprită cu o zi mai devreme decât se prevedea, în urma atentatului de joi seara de pe Champs-Élysées în care un polițist și-a pierdut viața. Opinia tuturor observatorilor este însă că acel atentat nu va modifica intențiile de vot și nu îi va aduce voturi suplimentare candidatei extremei-dreapta Marine Le Pen.
Campania electorală a cunoscut de asemenea o nemaivăzută implicare directă a presei în procesul electoral. Astfel, „Libération”, jurnalul intelectualilor parizieni: a pus mare pe prima pagină a numărului de sâmbătă, în ajunul alegerilor, „ORICE DAR NU EI”
… cu fotografiile lui Francois Fillon și Marine Le Pen.
„Libération” a făcurt astfel exact ce făcuseră în Statele Unite „New York Times” și „Washington Post”, cerând cititorilo să NU voteze Trump… cu rezultatul cunoscut.
Emmanuel Macron și Marine Le Pen conduceau încă în cel mai recent sondaj. Macron era cotat cu 24% din opțiunile de vot, cu 5 zile înaintea scrutinului. Pe locul al doilea rămânând candidata Frontului Național, Marine Le Pen, cu 23 de procente.
Nu e nici o exagerare în a spune că de alegerile din Franța depind atât viitorul Uniunii Europene, cât și cel al Alianței Nord Atlantice, NATO. Doi dintre principalii candidați doresc dispariția ambelor structuri, sau cel puțin ieșirea Franței din ambele. Este vorba de candidații de extrema dreaptă și extrema stângă, Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon.
Președintele francez este ales printr-un vot uninominal majoritar în două tururi, indifferent de rata de participare, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată.
Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetățenilor de a-și manifesta nemulțumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franța. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule și anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secții de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate.
Peste 20% din francezi nu și-au exprimat intenția de a merge la vot, iar peste 40% încă se declară indeciși pentru cine să voteze. Marea necunoscută, însă, rămâne, așadar, cum vor vota nehotărâții.
Au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști și jandarmi, sprijiniți de 7.000 de militari din cadrul operațiunii Sentinelle (desfășurați în permanență pe teritoriul național după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este prima dată în istoria Franței că un scrutin prezidențial se desfășoară în regim de stare de urgență, cum e cel care durează încă de la atentatele din 13 noiembrie 2015.
Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepția datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00, pentru a evita influențarea alegătorilor.
