Linkuri accesibilitate

Felicia Ienculescu-Popovici: „Oamenii ar trebui consultați şi informați despre pericolele din diversele faze ale explorării"


Ecologista din România vorbeşte despre impactul asupra mediului pe care le-ar putea avea viitoarele forări din sudul Republicii Moldova.

Circa o treime din teritoriul Republicii Moldova a fost concesionat la începutul anului, pentru o perioadă de 49 de ani, companiei americane Frontera Resources. Potrivit reprezentanților companiei, lucrările de explorare, în vederea găsirii unor eventuale zăcăminte de gaze şi petrol, ar urma să înceapă în 2017. Mai localnici din autonomia găgăuză şi-au exprimat deja dezacordul în stradă vizavi de această inițiativă. Ce impact asupra mediului vor avea viitoarele forări ne spune activista de mediu din România Felicia Ienculescu-Popovici.


Felicia Ienculescu-Popovici: „Este vorba de faptul că se perforează nişte straturi geologice, inclusiv de apă. În afară de aceasta, mai este şi o problemă legată de faptul că se produc mici cutremure chiar atunci când se fac prospecțiunile, deci nu numai la exploatare”.

Europa Liberă: Vorbiţi doar despre căutarea rezervelor de gaze de şist sau în general despre toate forările?

Felicia Ienculescu-Popovici
Felicia Ienculescu-Popovici

Felicia Ienculescu-Popovici: „Da, pentru gaze de şist, se fac la adâncimi foarte mari şi ca să străpungă toate straturile geologice se detonează, se fac mici detonări, astfel încât să vadă ce este acolo”.

Europa Liberă: În cazul forărilor puțurilor pentru găsirea eventualelor rezerve de hidrocarburi convenționale afectează apa, pământul?

Felicia Ienculescu-Popovici: „După știința mea, se fac la adâncimi mult mai mici. Nu este nevoie de metoda asta atât de invazivă pentru mediu. Da, afectează în mod clar, nu în aceeași măsură în care afectează partea asta de exploatare efectivă, pentru că atunci se pune un coctail de vreo 500 de substanțe, dintre care multe s-a stabilit că sunt chiar cancerigene. Şi chiar dacă ei zic că le iau înapoi din mediu, s-a stabilit, în urma unor cercetări, că oricum o mare parte din ele rămân acolo şi poluează definitiv apa locală”.

Europa Liberă: Înainte de a face astfel de forări sau cercetări ar trebui să fie consultată populația, pentru că e vorba de o zonă locuită compact de oameni. Când ar trebui să fie întrebată sau să fie luată în calcul opinia localnicilor?

Felicia Ienculescu-Popovici: „Încă de la început, [înainte] de a se da această licență chiar şi pentru explorări. Oamenii ar trebui consultați şi ar trebui să fie informați despre pericolele din diverse faze ale acestei explorări. După părerea mea, chiar problema ar trebui pusă la un nivel mai înalt şi anume: ce dorim noi de la dezvoltarea ţării noastre, a zonei în care locuim? Dorim o dezvoltare durabilă, în care pământul să nu fie niciodată amenințat de surse majore de poluare sau dorim să folosim o tehnologie care, conform specialiștilor, oricum va fi abandonată foarte curând, o tehnologie scumpă, invazivă pentru mediu şi care în mod clar afectează dezvoltarea durabilă a unei zone?

Deci, este o chestiune de strategie şi de alegere a unei populații care locuiește într-o zonă ce fel de prezent şi ce fel de viitor dorește. Dacă îşi dorește un viitor în care, nu ştiu, să se treacă la o exploatare pe termen scump, profiturile mergând către niște companii şi urmare fiindcă acele zone vor fi grav afectate din punct de vedere al mediului, atunci asta este, aşa este alegerea celor de acolo. Dar poate că populația va dori să continue să-şi păstreze modul de viață, de producere a hranei, întreaga cultură locală, să nu fie alterată în urma unei modificări majore a spațiului în care comunitatea trăiește?

Şi în România au fost mari tulburări la nivel local atunci când s-a început fără a fi consultată populația. Am discutat direct cu unul dintre cei care s-a implicat foarte mult în zona Mediași. Acolo au fost adevărate lupte între fermierii care voiau să-şi păstreze terenurile nealterate, n-au fost întrebați, au găsit pe terenurile lor firele acestea prin care se urmărește cât de adânc este, ce straturi există acolo prin microseismele acestea care se realizează. Deci poate duce o lipsă de dialog dintre autorități şi populație pe această temă la tulburări majore”.

Europa Liberă: De ce credeți că decidenții politici atât din România, cât şi cei din Moldova iau decizii, iată, fără a se consulta cu populaţia?

Felicia Ienculescu-Popovici: „Părerea mea este că modul în care noi am fost educați la școală în care natura este pur şi simplu un loc din care noi luăm oricât şi oricum, şi orice dorim, fără să ne pese de consecințe, modul acesta îi influențează pe politicienii actuali şi lipsa aceasta a exercițiului de dialog din ţările noastre. Şi în România este același lucru şi este un motiv major în care se ajunge la astfel de conflicte. Nu în ultimul rând, lăcomia, lăcomia omenească de a face cât mai repede, ai găsit o resursă hai să câștigăm noi, doi-trei-cinci-câţi suntem şi ceilalţi cumva îi convingem noi că soluţia aceasta este foarte bună”.

Europa Liberă: Specialiștii în geologie de la Chişinău spun că deja există sute de puţuri forate din perioada sovietică care au dopuri de ciment. Aceste puţuri continuă să afecteze mediul înconjurător în felul în care au rămas conservate?

Felicia Ienculescu-Popovici: „Nu ştiu despre ce adâncime este vorba şi cum au fost făcute. Poate că da, dar dacă pe acolo nu au trecut substanțe periculoase sau nu sunt la o adâncime de cinci kilometri, poate că nu este același lucru. Nu aş vrea să mă pronunț necunoscând ceea ce s-a făcut în perioada sovietică. Dar tehnologiile convenționale nu mai pot fi folosite pentru că nu mai avem aceste resurse la suprafață, astfel încât să le exploatăm cu metode convenționale. Am trecut la exploatarea gazelor de şist tocmai pentru că s-au terminat celelalte resurse”.

Europa Liberă: Despre companiile de extragere a zăcămintelor de hidrocarburi se spune că ar fi printre cei mai mari poluanți. Totuși se dau prioritate unor asemenea contracte în detrimentul dezvoltării energiei verzi. De se întâmplă acest lucru?

Felicia Ienculescu-Popovici: „Nu există un lobby atât de puternic al energiilor regenerabile pe cât este cel al companiilor care explorează gaze de șist şi chiar exploatează. În plus, companiile acestea, mai ales dacă vin din SUA, încearcă să-şi crească cotațiile la bursă, dacă sunt listate pe bursă. Şi în momentul în care ele anunță: „Am concesionat o treime din suprafața Republicii Moldova şi vom începe sau au început deja…” şi așa mai departe, gândiți-vă că lor le cresc acțiunile la bursă. Deci ei câștigă oricum din această oportunitate. Lobby-ul mult mai slab din partea energiilor regenerabile, care nici nu recurg, poate, la metode mai puţin ortodoxe de a convinge politicienii, şi pe de altă parte, lobby-ul agresiv şi extrem de puternic al celorlalți”.

XS
SM
MD
LG